Analiză: Taxarea inversă generalizată TVA ar duce la haos fiscal

Informațiile apărute în spațiul public privind taxarea inversă generalizată ca măsură de creștere a veniturilor bugetare sunt incomplete, multe dintre argumentele aduse în favoarea acestui mecanism fiind lipsite de logică și cunoștințe în ceea ce privește funcționarea impozitului, arată o analiză.

Mariana Vizoli, consultant fiscal independent, cadru didactic asociat la ASE și fost director în Ministerul Finanțelor (în cadrul directiei care elabora legislatia de TVA) a făcut o analiză a afirmațiilor apărute pe acest subiect.

„Dacă am lua scenariul taxării inverse generalizate, TVA nu se mai colectează deloc pe fiecare verigă a lanțului de tranzacții și dacă ultima verigă este o firmă care intră în faliment, insolvență (cazuri frecvente), deja TVA se pierde uneori definitiv. Presupunând că aceste firme, anterior intrării insolvență, au avut livrări către persoane fizice sau alți neplătitori de TVA (instituții publice, școli, spitale, ONG-uri), pentru care au colectat TVA, dar neavând lichidități nu au plătit TVA la buget, la data intrării în insolvență datoriile (inclusiv cele datorate bugetului) intră la masa credală și marea majoritate sunt anulate în procesul de reorganizare”, explică Mariana Vizoli.

De aceea, spune ea, sistemul TVA bazat pe plățile fracționate are un sens logic și tocmai de aceea a înlocuit vechiul ICM (impozit pe circulația mărfurilor), care se colecta doar pe ultima verigă.

Acest sistem de plăți fracționate asigură colectarea TVA de la fiecare verigă de pe lanțul de tranzacții, nu numai de la consumatorul final. Un alt principiu de bază este deductibilitatea TVA pentru operatorii care realizează activități economice și care conduce ca pe lanțul de tranzacții furnizorul să suporte TVA doar pentru diferența între colectat și deductibil.

România are experiența anului 2007 când a implementat la aderare taxarea inversă la toate importurile de bunuri din afara UE.

“La numai 6 luni, Vama a constatat că veniturile din TVA scăzuseră drastic din cauza fraudei, iar măsura a fost eliminată. De ce erau pierderi de venituri? Pentru că la import nu se plătea TVA, multe din importuri fiind plasate pe piața neagră fără fiscalizare, întrucât cel care importa nu mai era interesat de deducerea TVA, fiindcă nu-l plătise”, a mai afirmat experta în TVA, autoarea cărții „TVA de la A la Z. Ghid Practic. Ediția a 2-a”.

Acest fenomen s-ar repeta în scenariul aplicării taxării inverse generalizate.

Ea continuă: „Pe lângă fraudă, golul de venituri la bugetul de stat este foarte mare, cel puțin în primele luni de aplicare. Taxarea inversă generalizată ar împinge colectarea TVA către sistemul retail. Întrucât bugetul de stat este alimentat în majoritate de plățile din TVA ale contribuabililor din vânzările pe relația B2B, adică între doi operatori economici nu către consumatorul final, taxarea inversă ar necesita un așa-numit buffer pentru a ne stabiliza până sistemul s-ar echilibra”.

În prezent, circa 40% din veniturile din TVA sunt alimentate de marii contribuabili (aproximativ 2.000).

Conform analizei, taxarea inversă generalizată ar presupune renunțarea la colectarea TVA de pe lanțul de vânzări și dispersarea colectării TVA numai din sistemul retail, adică de la peste 600.000 de operatori economici, ceea ar conduce la colaps. Este imposibil de controlat și ar necesita un aparat de control imens.

„Nu văd cum nu ar conduce la gol de venituri dacă dintr-o dată pierdem veniturile de la marii contribuabili pe relația B2B și ne bazăm pe veniturile colectate de la consumatorii finali de la 600.000 de operatori economici. Chiar dacă între aceștia sunt și mari contribuabili, să nu uităm că există pe teritoriul României o rețea impresionantă de detailiști, care nu sunt mari contribuabili și sunt mulți”, a mai arătat Mariana Vizoli.

Piața neagră este un fenomen pe care nu-l poate combate nici taxarea inversă, dar îl poate favoriza. Am avut exemplul importurilor care la aderare au trecut pe taxare inversă. A favorizat piața neagră: neplata TVA în vamă s-a finalizat, în multe cazuri, cu plasarea bunurilor pe piata neagră, fără nicio fiscalizare, nici TVA nici alte taxe. Acest lucru poate fi oricând confirmat de organele vamale.

Am mai încercat și taxarea inversă către societăți în faliment/insolvență în 2008, și iar am avut un eșec, deci avem exemple.

Cea mai importantă consecință va fi la furnizorii de utilități

Cea mai importantă consecință a taxării inverse generalizate s-ar manifesta la furnizorii de utilități, energie electrică, gaze, apă. Societățile care fac astfel de operațiuni primesc, în prezent, facturi cu TVA la achiziții, pe care îl scad din taxa colectată pentru vânzări.

În acest fel, presiunea este mai mică, fiindcă TVA de plată este doar o diferență între TVA dedusă și TVA colectată.

“În sistemul de taxare inversă generalizată, marii distribuitori de utilități ar primi facturi fără TVA, dar ar colecta TVA la livrările către populație. Și da, aici deja ar avea o mare presiune, există o rată mare de neîncasare a facturilor de la populație sau întârzieri, ceea ce ar face ca aceste societăți să finanțeze TVA colectată din resurse proprii până la încasarea de la persoanele fizice. Este cunoscut și faptul că societățile care furnizează utilități procedează la cca. 6 luni la vânzarea creanțelor neîncasate de la persoane fizice”, a mai declarat Mariana Vizoli.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.