Atractivitatea euro sub semnul întrebării în țările est-europene

Mai este euro atractiv pentru țările est-europene care sunt membre ale Uniunii Europene? Slovenia, Slovacia, cele trei țări baltice și cea mai recent sosită - Croația - au optat pentru moneda unică europeană. Dar celelalte - Polonia, Cehia și Ungaria - nu se grăbesc.

Doar Bulgaria intenționează să adopte euro cât mai repede posibil, susține cotidianul economic Les Echos, precizând că, teoretic, acest lucru s-ar putea întâmpla din 1 ianuarie 2025, Sofia îndeplinind criteriile. Dar instabilitatea politică a țării și persistența influenței ruse constituie bariere greu de depășit deocamdată, subliniază sursa citată.

Diverse motive

Fiecare țară din Europa de Est a aderat la euro din diverse motive. Croația a dorit să faciliteze turismul prin adoptarea monedei unice. Țările baltice, speriate de vecinul lor rus, au dorit să se lege cât mai ferm de proiectul european. Slovacia și Slovenia sunt economii mici a căror politică monetară nu a fost în orice caz decisă în capitala lor, ci la Frankfurt, de către BCE.

Prima observație este că „aderarea la euro nu a fost un factor de redresare pentru țările din Est, dar nici nu le-a tras înapoi”, estimează Olivier de Boysson, economist la Société Générale. „Flexibilitatea cursului de schimb poate fi un atu în anumite momente, în cazul unui șoc extern. Polonia a beneficiat astfel de deprecierea zlotului în 2009 pentru a înregistra o creștere a PIB-ului său în acel an, în timp ce aproape toți ceilalți membri ai UE și-au văzut PIB-ul scăzând după criza financiară din 2008”, explică economistul.

Fără flexibilitatea cursului de schimb, singura modalitate de a ajusta economia la un șoc este reducerea costurilor cu forța de muncă. Totuși, este mult mai ușor să lași cursul de schimb să se deprecieze decât să scazi salariile. Franța a învățat acest lucru în ultimii douăzeci și cinci de ani. Grecia și Spania și în timpul crizei din 2010.

Chiar dacă toate aceste evenimente diferă, ele arată că apartenența la euro impune o adaptare la rigoarea Germaniei, principala economie a continentului. Dar nu toți acceptă sacrificii. 

Pierderea independenței

În raportul său anual din ianuarie anul trecut privind o posibilă intrare în zona euro, Banca Centrală a Cehiei a remarcat că, în ciuda avantajelor pentru comerțul cu alte state membre, „adoptarea monedei euro implică riscuri legate de pierderea politicii monetare independente și rolul stabilizator al unui curs de schimb flexibil. După intrarea în zona euro, politica economică cehă va avea mai puține instrumente pentru a răspunde situației economice interne.”

Celălalt motiv este politic. De exemplu, Polonia este un stat nou, a cărui existență i-a fost negată pe tot parcursul secolului al XIX-lea și care vrea să se afirme. Independența este o chestiune crucială pentru populație. Atitudine care reiese și din cel mai recent Euro barometru, sondaj realizat în toate statele membre UE de către Comisia Europeană. În toamna lui 2023, 56% dintre polonezi s-au declarat împotriva adoptării euro de către țara lor, o cifră în creștere bruscă.

Același lucru este și în Cehia, unde 63% dintre respondenți se opun intrării în zona euro, de teama creșterii prețurilor care ar rezulta. Surprinzător, ungurii sunt în favoarea ei. Două treimi dintre cei chestionați ar saluta intrarea țării lor în zona euro. Motivul este probabil că țara a cunoscut o perioadă în care inflația a crescut din cauza unei deprecieri puternice a forintului, moneda maghiară.

Cât despre români, ei par divizați, 50% dintre ei sperând că țara lor va intra în zona euro. Pe scurt, chiar dacă războiul din Ucraina și revenirea inflației pot atrage anumiți alegători din Est, dezbaterea este probabil să dureze, concluzionează Les Echos. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.