CES: Haos instituțional în controalele economice: firmele, verificate de mai multe ori pentru aceleași obligații

Potrivit analizei, aceeași companie poate fi verificată, într-un interval scurt de timp, de mai multe autorități pentru aspecte similare sau identice, fiecare instituție aplicând propriile interpretări ale legislației și propriile proceduri de control. Rezultatul este o presiune administrativă disproporționată, care transformă conformarea legală într-un proces costisitor și dificil de gestionat, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Citește și: Termen limită mutat pentru depunerea unor declarații. Obligații și formulare

Control multiplu pe aceleași obligații legale

Studiul CES arată că, în practică, controalele economice nu sunt coordonate între instituții, iar delimitarea competențelor este neclară. În lipsa unor proceduri comune și a unei ierarhii funcționale, firmele ajung să fie supuse unor verificări succesive pentru aceleași activități, documente sau fluxuri comerciale.

Aceeași situație de fapt poate fi analizată, sancționată sau interpretată diferit de autorități distincte, ceea ce creează nu doar costuri administrative, ci și riscuri juridice suplimentare. Companiile sunt nevoite să aloce resurse financiare și umane importante pentru a face față controalelor, să întrerupă activitatea curentă și să gestioneze proceduri birocratice paralele, fără ca eficiența reală a controlului să crească.

Lipsa de coordonare între instituții

Unul dintre principalele puncte critice identificate în raport este lipsa unui mecanism clar de coordonare între autoritățile cu atribuții de control și avizare. Deși fiecare instituție acționează în baza unui mandat legal propriu, absența unor reguli clare privind cooperarea interinstituțională duce la suprapuneri frecvente și la conflicte de competență.

CES subliniază că, în multe cazuri, nu există protocoale operaționale comune, baze de date partajate sau proceduri standardizate care să permită schimbul de informații între autorități. Această fragmentare instituțională favorizează abordări divergente și generează o aplicare neunitară a legii, afectând predictibilitatea mediului de afaceri.

Costuri ascunse pentru economie

Impactul economic al acestui haos instituțional este semnificativ, chiar dacă nu apare explicit în bugetele publice. Costurile sunt transferate către mediul privat sub forma timpului pierdut, a cheltuielilor cu consultanța juridică și fiscală, a amenzilor contestate și a blocajelor operaționale.

Pentru IMM-uri, aceste costuri pot deveni critice, întrucât resursele administrative sunt limitate, iar capacitatea de a gestiona controale repetate este redusă. Studiul avertizează că supracontrolul și impredictibilitatea descurajează inițiativa antreprenorială și afectează competitivitatea companiilor românești, inclusiv în raport cu firmele din alte state membre ale Uniunii Europene.

Presiune pe investiții și pe climatul de afaceri

În lipsa unui cadru coerent de control, statul riscă să devină un factor de instabilitate economică, în loc să acționeze ca garant al regulilor pieței. Investitorii, în special cei străini, percep multiplicarea controalelor și lipsa de coerență instituțională drept un risc suplimentar, care se reflectă în decizii de amânare sau relocare a investițiilor.

CES atrage atenția că protecția consumatorilor și respectarea regulilor economice sunt obiective legitime, dar acestea nu pot fi atinse eficient prin suprapunerea necontrolată a atribuțiilor și printr-un regim de control excesiv. Fără o delimitare clară a competențelor și fără o coordonare reală între instituții, efectul este contrar celui urmărit: creșterea incertitudinii și deteriorarea relației dintre stat și mediul privat.

Necesitatea unei reforme sistemice

Raportul CES concluzionează că problema nu este una punctuală, ci structurală, și necesită o reformă sistemică a modului în care sunt organizate și coordonate controalele economice. Printre soluțiile propuse se numără clarificarea atribuțiilor legale, introducerea unor mecanisme de cooperare interinstituțională, digitalizarea proceselor de control și orientarea acestora mai degrabă spre prevenție decât spre sancțiune.

Fără aceste corecții, avertizează autorii studiului, haosul instituțional din controalele economice va continua să genereze costuri inutile pentru firme și să afecteze negativ dezvoltarea economică, într-un context în care România are nevoie de stabilitate și predictibilitate pentru a susține creșterea și investițiile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.