Serviciile au câştigat bătălia cu autostrăzile, în ultimii 5 ani

În ultimii ani, guvernele României nu au reușit să finalizeze niciun proiect major finanțat din fonduri publice. În ciuda promisiunilor și angajamentelor făcute de guvernanți, investițiile publice nu au ridicat nici spitale, nu au construit nici autostrăzi, iar cele mai multe proiecte finalizate au rămas la stadiul de lucrări fără amploare: stadioane, săli de sport, așezăminte culturale, frânturi de autostradă.

Infrastructura de transport a rămas unul din domeniile lăsate de izbeliște, cea rutieră fiind Cenușăreasa proiectelor de investiții publice.

Astfel, începând cu 2013 și până în prezent, au fost dați efectiv în exploatare doar 257,5 kilometri de autostradă. La un cost mediu de 7 milioane de euro pentru kilometrul de autostradă, valoarea totală a autostrăzilor finalizate este de 1,8 mld euro.

Pentru comparație, bugetele serviciilor secrete din România (SRI, SIE, STS și SPP), în perioada 2013-2018, au totalizat nu mai puțin 2,6 mld euro, adică au depășit valoarea autostrăzilor date în exploatare, în aceeași perioadă. 

Ponderea în PIB a “investițiilor” în autostrăzi finalizate este infimă: 0,5% în 2013, 0,1% în 2014, 0,2% în 2015, pentru a se ajunge la 0,09% în 2016 și 0,06% în 2017.

Pe total 2013-2017, ponderea în PIB a valorii tronsoanelor de autostradă date în exploatare este de 0,19%, iar dacă se adaugă și cei 37,8 de kilometri finalizați în 2018, fără a mai lua și PIB-ul din anul curent în calcul, procentul crește la 0,22%.

Pentru a asigura o creștere economică organică, Statul trebuie să aloce către investițiile publice o pondere cât mai mare din produsul intern brut (PIB). În  primii zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană(UE), adică în intervalul de timp 2007 – 2017, guvernele au alocat programelor de investiții publice procente aflate în intervalul 4-7% din PIB, cu un maxim de 6,6% în 2008. După 2010 însă, doar în 2011 și 2015 s-a sărit de 5%, în condițiile unei țări pentru care dezvoltarea infrastructurii este esențială.

Investițiile publice s-au aflat pe o puternică tendință descrescătoare, în perioada amintită, ajungând de la  6,4% din PIB, în 2007, la minime istorice de 3,6% și 2,8% în 2016, respectiv 2017.

Anul trecut volumul investițiilor publice a fost cu aproape 10% mai mic decât cel din 2016, conform Camerei de Comerț Româno – Americane, ajungând doar până la un nivel de 67,7% din programul stabilit la începutul anului.

În valori absolute, investițiile publice realizate anul trecut (2017) au totalizat 5,3 miliarde euro, conform Eurostat, o valoare net inferioară lui 2007, când ajungeau la aproape 8 miliarde.

Pentru 2018, guvernul a fixat în bugetul la început de an o pondere de 4,2% din PIB pentru investiții publice, însă, date fiind dificultățile financiare perpetue și lupta permanentă de a nu depăși limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, rămâne de văzut în ce măsură programul de investiții va fi realizat.

De asemenea, România a înregistrat una dintre cele mai drastice deprecieri a ponderii investițiilor totale în PIB, arată o statistică a Eurostat.

Astfel, dacă în 2007 formarea brută de capital fix deținea 35,1% din PIB, anul trecut ajunsese la 22,6%, ceea ce se traduce într-o scădere de 12,5 puncte procentuale, a patra din UE, după Letonia (-16,5%), Grecia (-13,4%) și Estonia (-12,9%).

Planuri mărețe

Conform Master Planului General de Transport(MPGT), 2012 a fost anul în care a avut loc cel mai semnificativ nivel de investiții anuale în infrastructura rutieră din România până în prezent. S-au realizat atunci investiții de capital anuale de 1,15 mld euro, pentru 1623 de km din rețeaua rutieră.

Guvernul Dăncilă vine cu planuri mărețe, dar pentru care nu a găsit încă finanțare: în MPGT este prevăzută finalizarea, până în 2030, a 11 autostrăzi, 19 drumuri expres, zeci de operațiuni de modernizare și variante ocolitoare în valoare totală de 27 mld euro. Bugetul de stat și fondurile europene asigură finanțarea a 40% din necesar (10,9 mld euro), urmând ca pentru restul de 60% (16,1 mld euro) să se găsească alte surse de finanțare, inclusiv prin apelarea la instituțiile internaționale de credit și la parteneriatele public-private.

MPGT are ca obiect realizarea unor investiții mai mari de 2 mld euro pe an până în 2020, adică dublu în comparație cu 2012, anul de grație ale investițiilor publice în infrastructura rutieră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.