România și Ungaria, lobby în Azerbaidjan și Georgia pentru furnizarea de energie

Planurile pentru un cablu electric care să se întindă pe sub Marea Neagră, din Georgia până în sud-estul Europei, sunt în discuție de mai mulți ani. Dar, având în vedere că securitatea energetică europeană a căpătat o nouă relevanță pe fondul războiului Rusiei din Ucraina, liderii de pe ambele maluri ale mării discută din ce în ce mai des despre energie atunci când au întâlniri la nivel înalt. 

"Noul proiect care urmează să fie implementat este legat de electricitate. Azerbaidjanul încearcă să își exporte energia electrică pe piețele mondiale", declarat președintele azer Ilham Aliev în timpul unei vizite în Georgia la 24 octombrie. "Bineînțeles, direcția noastră de export trece prin Georgia". 

Trei zile mai târziu, proiectul a devenit, în cuvintele premierului ungar Viktor Orban, "cea mai importantă chestiune" în timpul unei vizite la Budapesta a premierului georgian Irakli Garibashvili.

"Un nou proiect de cooperare energetică de anvergură prinde contur - un proiect în care noi, maghiarii, avem un interes deosebit", a declarat Orban la 27 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Garibashvili. "Vrem să creăm un nou sistem uriaș de furnizare a energiei electrice, a cărui esență ar fi să aducem energie din Azerbaidjan în Ungaria prin Georgia și România. Acest lucru ne-ar permite să înlocuim o cantitate mare de gaze naturale, gaze naturale pe care astăzi le folosim pentru a genera electricitate în Ungaria." 

România și Ungaria, au început să facă lobby pentru acest proiect în lunile care au urmat invaziei Rusiei în Ucraina, în timp ce Europa a realizat cu întârziere dependența sa de gazul rusesc.

Orban și-a exprimat speranța că noile surse vor reduce prețurile ridicate ale energiei în Europa și vor ajuta țara sa să lupte împotriva inflației. Anterior, ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului, Peter Szijjarto, a lăsat să se înțeleagă că o parte din energia electrică importată va fi transferată către alte țări europene, astfel încât proiectul ar putea primi sprijinul Uniunii Europene.

"Astăzi am convenit ca Ungaria să se alăture acestui plan la scară largă, deoarece, pentru ca proiectul să primească sprijinul UE, este necesară participarea a cel puțin două state membre, a declarat Szijjarto la 24 august, în urma unei convorbiri telefonice cu ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov. 

Ministrul georgian al economiei, Levan Davitashvili, a vorbit, de asemenea, despre sprijinul UE la sfârșitul lunii octombrie, sugerând că proiectul, despre care a afirmat că a fost ideea Georgiei, ar costa câteva miliarde de dolari și că va urma în curând un acord între cele patru țări. 

Planurile vin în contextul în care Bruxelles-ul lucrează pentru a-și dubla importurile de gaze din Azerbaidjan. Tbilisi încearcă, de asemenea, să profite de potențialul său de tranzit către UE de-a lungul așa-numitului Coridor Mijlociu, întrucât transportatorii transasiatici evită rutele existente prin Rusia.

Dar proiectul de cablu subacvatic este la rândul său mai vechi decât războiul. 

În 2020, un studiu al Băncii Mondiale a considerat viabilă din punct de vedere comercial ideea de a construi un cablu submarin de 1.000 de megawați care să se întindă pe o distanță de 1.000 de kilometri între Georgia și România. 

Cu sprijinul financiar occidental, Georgian State Electrosystem, operatorul sistemului de transport al energiei electrice din Georgia, a continuat cercetările, anunțând în 2021 că cablul ar aduce noi oportunități de export și de import în Caucazul de Sud, "reducând dependența de importurile scumpe existente și de producția termică".

Ideea se potrivește, de asemenea, cu obiectivul declarat al Azerbaidjanului de a se stabili ca un centru de energie verde. Baku s-a angajat să se concentreze pe dezvoltarea energiilor regenerabile și a atras investiții internaționale, în special din partea statelor din Golf, pentru a lansa proiecte eoliene și solare de mari dimensiuni. Principalul obiectiv al Azerbaidjanului este de a-și economisi gazul pentru export. Un astfel de raționament pare să fi căpătat o relevanță tot mai mare în acest an, în condițiile în care Rusia a înghețat exporturile de gaze către Europa ca răspuns la sprijinul european pentru Ucraina.

"Ne va permite să economisim gazele naturale și să exportăm gazele naturale economisite, mai ales având în vedere că cererea pentru gazele noastre a crescut acum în mod dramatic", a declarat Aliyev în iulie. 

Proiectul privind cablul submarin din Marea Neagră rămâne încă în faza de studiu. Se estimează că implementarea completă va dura între trei și patru ani.

Azerbaidjanul a propus, de asemenea, să exporte energie electrică în Europa prin ceea ce numește "coridorul Zangezur", care traversează teritoriul armean până la exclava sa Nakhchivan și Turcia. Dar Baku și Erevan nu au convenit încă, la doi ani de la încheierea unui acord de încetare a focului, asupra termenilor pentru legăturile de transport.

Citește și: Cât ne costă de fapt deconectarea de la gazul rusesc. Calculele experților

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.