Bacteria care mănâncă plastic. Descoperită de cercetătorii germani

"Bacteriile pot utiliza aceşti compuşi drept singură sursă de carbon, azot şi energie", a declarat Hermann J. Heipieper coautor al studiului şi cercetător-şef la Centrul Helmholtz pentru Studii de Mediu-UFZ din Leipzig, Germania, citat într-un comunicat. "Această descoperire reprezintă un important pas înainte pentru reutilizarea produselor PU greu reciclabile", a notat el.

Poliuretanul este utilizat în orice, de la materiale de construcţie şi încălţăminte până la componente frigorifice şi roţi de skateboard. Polimerul este apreciat pentru proprietăţile sale, fiind uşor, izolator şi flexibil, însă reciclarea sa este mare consumatoare de energie. Majoritatea obiectelor din poliuretan sfârşesc la gropile de gunoi, unde pot elibera o varietate de toxine, unele dintre acestea fiind cancerigene.

În cadrul eforturilor de reducere a problemei deşeurilor de PU, Heipieper şi colegii săi au apelat la microorganisme. Majoritatea studiilor s-au concentrat asupra capacităţii tulpinilor de bacterii şi fungi de descompunere a materialelor plastice pe bază de petrol, puţine fiind axate pe poliuretan.

Citește și Insulă descoperită întâmplător. Cum explică fenomenul cercetătorii

În timp ce analizau comunităţile de bacterii care trăiesc printre deşeurile de plastic, oamenii de ştiinţă au identificat şi izolat o tulpină numită Pseudomonas sp. TDA1. Bacteria s-a dovedit promiţătoare prin capacitatea sa de a viza legăturile chimice care formează plasticele din poliuretan. Pe lângă faptul că poate consuma poliuretan, tulpina face parte dintr-o familie de bacterii cunoscută pentru capacitatea lor de a rezista la toxine. "Această trăsătură se mai numeşte toleranţă la solvent şi este o formă de microorganisme extremofile", a declarat Christian Eberlein, coautor al studiului şi cercetător în cadrul aceluiaşi centru.

Analiza genomică a bacteriilor i-a ajutat pe cercetători să identifice posibile căi pentru metabolizarea compuşilor chimici din PU. Oamenii de ştiinţă speră că cercetări genomice ulterioare vor scoate la iveală enzimele extracelulare sau exoenzimele pe care bacteriile le utilizează pentru a declanşa reacţia biochimică cu potenţial degradant a compusului.
Dacă testele viitoare se vor dovedi un succes, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta bacterii ce vor descompune compuşii poliuretanici într-un mod mai eficient.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.