Banca Mondială: Redresarea economică a fost inegală

Pandemia a fost un punct de cotitură, după decenii de reducere a sărăciei, în 2020 încă 71 de milioane de oameni trăind în condiţii de sărăcie extremă. Aceasta înseamnă că 719 de milioane de oameni - sau aproximativ 9,3% din populaţia globului - trăia cu doar 2,15 dolari pe zi, iar actualul război, reducerea creşterii în China şi majorarea preţurilor la alimente şi energie ameninţă să încetinească eforturile de reducere a sărăciei, apreciază Banca Mondială. Instituţia estimează că 574 de milioane de oameni, sau aproximativ 7% din populaţia globului, vor supravieţui cu doar 2,15 dolari pe zi până în 2030, în special în Africa.

Preşedintele BM, David Malpass, atrage atenţia asupra perspectivelor sumbre cu care se confruntă zeci de milioane de oameni şi cere schimbări politice majore pentru stimularea creşterii şi impulsionarea eforturilor de eradicare a sărăciei.

"Progresele în reducerea sărăciei extreme au fost stopate în tandem cu creşterea economică mondială redusă". Sporirea sărăciei este cauzată de inflaţie, deprecierea valutelor şi crizele extinse care s-au suprapus, a apreciat Malpass.

Pentru a modifica aceste evoluţii, Banca Mondială consideră că ţările trebuie să extindă cooperarea, să evite subvenţiile ample, să se concentreze pe creşterea economică pe termen lung şi să adopte măsuri care să ajute la creşterea veniturilor, fără a-i afecta pe cei mai săraci.

Reducerea sărăciei a încetinit în ultimii ani şi cei mai săraci suferă cel mai mult. În timpul pandemiei, cei mai săraci 40% dintre oameni s-au confruntat cu o pierdere de 4% a venitului mediu, dublu faţă de pierderile suferite de cei mai bogaţi 20%, se arată în raport.

Cheltuielile guvernamentale şi sprijinul de urgenţă au ajutat la evitarea unei creşteri şi mai mari a ratelor sărăciei, dar redresarea economică a fost inegală, economiile în curs de dezvoltare, cu mai puţine resurse, cheltuind mai puţin şi obţinând mai puţin, explică Banca Mondială.

Instituţia consideră că acum sărăcia extremă se înregistrează în special în Africa Subsahariană, care are o rată a sărăciei de aproximativ 35% şi reprezintă aproximativ 60% din totalul persoanelor aflate în sărăcie extremă. 

BNR a majorat rata de politică monetară la 6,25% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022, informează banca centrală.

De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an.

Totodată, în şedinţa de miercuri, reprezentanţii CA al BNR au decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

La începutul acestui an dobânda cheie se situa la nivelul de 2% pe an..

Rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creșterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor (pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului), precum și de efectele de bază asociate evoluției prețurilor la energie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.