Banca Naţională a Elveţiei nu se grăbeşte cu introducerea monedei digitale

"Am adoptat o poziţie destul de fermă", a explicat Maechler, la un eveniment desfăşurat la Zurich, spunând că o astfel de decizie ar putea face ca publicul să aibă conturi deschise la banca centrală precum şi la băncile comerciale.

În cazul în care clienţii devin "îngrijoraţi sau se enervează pe o anumită bancă, ar putea transfera banii peste noapte la Banca Naţională a Elveţiei", a afirmat Maechler.

"Astfel de decizii s-ar adăuga multitudinii de riscuri şi volatilităţii sistemului, de care, până la urmă, nu avem nevoie", a adăugat oficialul.

Separat, într-un interviu acordat vineri publicaţiei L'Agefi, Maechler a declarat că Banca Naţională a Elveţiei ar putea majora din nou ratele dobânzilor dacă inflaţia rămâne "prea ridicată".

Lupta contra inflaţiei nu a fost câştigată, în pofida încetinirii creşterii inflaţiei în Elveţia la 3% în octombrie, de la 3,3% în septembrie, a adăugat oficialul.

În cele mai recente previziuni, SNB se aşteaptă la o scădere a inflaţiei la 2% până în trimestrul trei din 2023, la limita superioară a intervalului de 0-2% care defineşte obiectivul instituţiei privind stabilitatea preţurilor.

Deja Banca Naţională a Elveţiei a majorat de două ori dobânzile în acest an, iar acum rata dobânzii este de 0,5%.

"Dar nu este exclus ca, pe baza evoluţiilor şi noilor date, să fie necesare noi creşteri ale dobânzilor, pentru a asigura pe termen mediu stabilitatea preţurilor", a declarat Maechler.

"Deci, este într-adevăr important să facem o evaluare generală a datelor pe care le vom avea înaintea şedinţei de politică monetară din decembrie", a adăugat oficialul.

Deşi rata inflaţiei în Elveţia rămâne scăzută, comparativ cu nivelul de 7,7% din Statele Unite şi 10,7% din zona euro, "încă este prea ridicată", a apreciat Maechler. 

Italia alocă nouă miliarde de euro pentru a sprijini economia şi a spori securitatea energetică

Italia a aprobat joi un pachet de măsuri în valoare de nouă miliarde de euro (8,96 miliarde de dolari) pentru a atenua impactul preţurilor ridicate ale energiei, a majora producţia de gaze şi a menţine stocurile înaintea iernii, transmite Reuters.

Măsurile vor duce la adâncirea deficitului bugetar anul acesta la 5,6% din PIB, de la un nivel estimat la 5,1% din PIB, conform Documentului economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia în perioada 2021-2024, publicat săptămâna trecută de Trezoreria Italiei.

Este primul act legislativ economic aprobat de noul Guvern de dreapta condus de Giorgia Meloni, după o şedinţă care a durat două ore.

Trezoreria a informat că peste o treime din sumă va fi folosită pentru extinderea până la finalul anului a scutirilor de taxe şi subvenţiilor acordate firmelor mari consumatoare de energie şi gospodăriilor vulnerabile. Aceste măsuri fuseseră introduse de precedentul Guvern şi sunt finanţate până în noiembrie. De asemenea, reducerea accizelor la benzină, care ar urma să expire în 18 noiembrie, va fi de asemenea extinsă până la 31 decembrie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.