Bătălia pentru resursele naturale ale lumii: China încurcă serios socotelile

Autor: Simona Haiduc
Data publicării:
Nu se știe niciodată cum se va sfârși această bătălie
Nu se știe niciodată cum se va sfârși această bătălie
Conflictul din Ucraina lărgește zona de confruntare. Odată cu aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, nu vor mai exista state de coastă neutre în regiunea Arcticii.

În ciuda tuturor conflictelor cu Rusia, Occidentul a încercat în repetate rânduri, de-a lungul anilor, să mențină cât mai multe domenii deschise pentru o cooperare pașnică. Printre acestea se numără spațiul extraterestru și Arctica. Dar Vladimir Putin a pus capăt acestei epoci. S-a retras din programul Stației Spațiale Internaționale, iar Noua doctrină maritimă, semnată recent de liderul de la Kremlin, va accelera militarizarea zonei polare, scrie publicația germană Der Tagesspiegel.

Acum a devenit clar că decizia lui Putin de a cuceri Ucraina va avea consecințe mai profunde și mai benefice pentru noi decât s-a crezut inițial, este de părere autorul articolului, Christoph von Marschall. Jurnalistul subliniază că Finlanda și Suedia s-au mândrit întotdeauna cu statutul lor de neutralitate. Ei bine, ei renunță la ea, iar aderarea lor la NATO va schimba situația în zona baltică și în zona polară.

Cum? Baltica va închide inelul defensiv din jurul statelor baltice extrem de vulnerabile. Până în prezent, acestea s-au învecinat cu alianța doar la sud. Acum, datorită Finlandei și Suediei, aceste țări vor avea, de asemenea, contact direct cu zona NATO dinspre nord.

Cu excepția unei porțiuni relativ mici de coastă din jurul Kaliningradului și Sankt Petersburgului, Marea Baltică devine o mare internă a NATO. Finlanda și Suedia vor aduce o forță armată puternică în cadrul alianței, devenind astfel creatori de securitate comună, mai degrabă decât consumatori, ca unii dintre noii membri NATO din ultimii ani.

Astfel, echilibrul politico-militar al puterii în zona polară se va schimba. Până acum, Rusia a avut de-a face cu cinci membri NATO - Norvegia, Islanda, Danemarca (din cauza Groenlandei), Canada și Statele Unite, precum și cu două țări neutre, Finlanda și Suedia. În viitor, NATO va fi reprezentat în regiune de șapte națiuni. Rolul de mediator al neutrilor, care au promovat încrederea reciprocă, protecția mediului, utilizarea durabilă a resurselor naturale și au respins militarizarea, va fi eliminat treptat.

Pentru Rusia, utilizarea militară a zonei polare a fost de mult timp o prioritate. Moscova profită de poziția sa geografică pentru a dezvolta conceptul de cetate asediată. Rusia controlează mai mult de jumătate din coasta arctică și intenționează, în primul rând, să țină Occidentul departe de această zonă și, în al doilea rând, să o folosească ca bază pentru a domina părți din Atlanticul de Nord.

Flota de Nord a Marinei ruse, echipată cu rachete balistice nucleare, este staționată în Peninsula Kola. Se presupune că va fi modernizat cu noi submarine nucleare de generația a patra (clasa Borey). În percepția rusă, exaltarea mistică a Arcticii joacă un rol în identitatea țării.

Rusia percepe în mod subiectiv micșorarea suprafeței de gheață polară ca pe o amenințare la adresa securității sale. Acest lucru îi întărește sindromul de fortăreață asediată. Dacă culoarele maritime, care până acum au fost blocate de gheață, vor fi deschise pentru transportul maritim internațional, inclusiv pentru flotele inamice, se presupune că acest lucru va amenința Rusia.

Foamea energetică a Chinei schimbă jocurile 

În plus, nevoia acută a Chinei de gaze și petrol, care sunt esențiale pentru creșterea sa economică, intensifică concurența pentru bogățiile fosile ale Arcticii. Este adevărat că Imperiul de Mijloc nu este un stat arctic de coastă. Dar strategia economică și financiară a Rusiei se bazează pe vânzarea de resurse energetice, în principal către China.

La prima vedere, extinderea alianței spre nord îi sporește influența în zona polară. Dar, în același timp, crește și riscul de confruntare în această regiune, așa cum reiese din Noua doctrină maritimă a Rusiei.

Acest dublu efect pune o dilemă pentru alianță: conceptul de prevenire a conflictelor în Arctica prin dialog și cooperare are un viitor după aderarea Finlandei și Suediei? Sau alianța va trebui să parieze pe o prezență militară mai puternică acolo?

Citește și China rămâne fără apă. Vestea este una dezastruoasă

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

Ştiri Recomandate

Banca Centrală Europeană
Eolian
Antrenament / FOTO: Captură ecran
Donald Trump / Foto: Agerpres / Mark Peterson POOL / EPA
Lucrător
Conducte de gaze / Foto: Freepik
Mar-a-Lago / FOTO :Wikipedia
Animale de companie / FOTO: Freepik
Raiffeisen Bank / FOTO: https://www.rbinternational.com/en/raiffeisen.html
Freepik.com
Foto: Freepik.com
Kristalina Georgieva / Foto: FMI
Donald Trump
Semnarea unui document / Foto: Pexels.com
Vama Giurgiu
Transgaz
Boeing
Foto: Freepik.com
Panouri fotovoltaice
Google
Bursa de Valori București
Oameni pe stradă / Foto: DCBusiness
Știrile dimineții / Foto: Freepik
Cresc SALARIILE și PENSIILE speciale ale magistraților
UE are nevoie de forță de muncă
BCE
Casă de schimb valutar / Foto: Oana Pavelescu

Furnizorii de energie, luați la control de ANPC

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor...

Termocentrala
Dolari și euro

pixel