Lovitură pentru Bolojan. CCR a respins reforma pensiilor speciale - UPDATE

UPDATE: La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

"Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un 'nu' răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept", preciza ÎCCJ într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, legea încalcă "nu mai puţin" de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

"Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care Guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă", arăta Instanţa supremă.

Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul şedinţei plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistraţii români ies la pensie la 48 - 49 de ani şi o pensie medie în magistratură depăşeşte 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 - 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere.

"Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 - 15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaţionale sau Constituţiei", spunea premierul. 

Decizia care răstoarnă un pilon al reformei pensiilor speciale

Judecătorii constituționali au considerat că legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, una dintre cele mai sensibile componente ale pachetului de reformă asumat de Guvern în fața Comisiei Europene prin PNRR, contravine dispozițiilor Constituției. Hotărârea CCR vine după luni de dezbateri și după ce Înalta Curte a contestat modul în care Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament, fără o dezbatere parlamentară reală asupra unui subiect care privește statutul magistraților și independența justiției.

Consecințe politice și economice: o nouă criză pentru Guvern

Decizia CCR are implicații majore pentru Guvern, atât juridice, cât și politice. Pe de o parte, Executivul va fi obligat să revină cu un nou proiect legislativ, care să corecteze prevederile declarate neconstituționale și să fie adoptat printr-o procedură parlamentară completă. Pe de altă parte, hotărârea ar putea complica relația României cu Comisia Europeană, întrucât reforma pensiilor speciale este una dintre condiționalitățile cheie pentru deblocarea tranșelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Citește și: Crește numărul pensiilor speciale. Cât plătește statul?

Politic, hotărârea riscă să declanșeze o nouă rundă de tensiuni între Guvern și sistemul judiciar, după ce magistrații au criticat în repetate rânduri modul în care au fost adoptate modificările privind pensiile lor. Totodată, opoziția ar putea folosi decizia pentru a ataca legitimitatea angajării răspunderii Guvernului, argumentând că executivul a forțat procedura constituțională.

Context: o reformă contestată de la început

Legea privind pensiile magistraților făcea parte din pachetul mai amplu al reformei pensiilor speciale, alături de modificările vizând pensiile militarilor și ale altor categorii profesionale. Guvernul și-a asumat răspunderea pe această lege în Parlament, argumentând că măsura era necesară pentru respectarea jaloanelor PNRR și pentru reducerea presiunii pe bugetul public.

Înalta Curte a sesizat însă Curtea Constituțională, invocând încălcarea principiului separației puterilor în stat și lipsa unei dezbateri reale asupra unui act care afectează statutul constituțional al magistraților.

Decizia CCR urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment din care efectele devin obligatorii pentru toate instituțiile statului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.