Guvernul înăsprește drastic controalele pe PNRR: corecții financiare rapide și risc penal pentru beneficiari

Ce se schimbă: de la prevenție la sancțiune

Noul proiect modifică substanțial cadrul de control al fondurilor europene, în special al celor din PNRR, și mută accentul de la prevenție către sancțiune și recuperare rapidă a prejudiciilor. Autoritățile de control vor putea constata mai ușor nereguli, iar corecțiile financiare se vor aplica inclusiv în situații în care abaterea nu este definită explicit, dar este considerată contrară regulilor europene.

Procesele-verbale de constatare vor deveni titluri de creanță executorii, ceea ce înseamnă că statul va putea recupera sumele considerate neeligibile într-un termen scurt, de regulă 30 de zile, fără a mai aștepta finalizarea unor proceduri îndelungate. În cazul autorităților locale, recuperarea se va putea face direct din bugetele acestora, cu impact imediat asupra investițiilor și funcționării curente.

Citește și: România bifează un jalon-cheie din PNRR

Cine este vizat: primării, instituții publice, companii și ONG-uri

Noile reguli se aplică tuturor beneficiarilor de fonduri PNRR, indiferent de forma de organizare. Sunt vizate primăriile și consiliile județene, ministerele și instituțiile subordonate, dar și companiile private, ONG-urile sau alte entități care implementează proiecte finanțate din PNRR.

Pentru beneficiarii privați, schimbarea este una majoră: orice suspiciune de neregulă poate declanșa verificări extinse, iar riscul de a fi obligați să returneze rapid sume importante crește semnificativ. În paralel, crește și presiunea administrativă, prin introducerea unor proceduri și formulare standardizate, cu termene stricte de răspuns.

Risc penal crescut și rol extins pentru EPPO și DLAF

Una dintre cele mai sensibile modificări este extinderea explicită a legăturii dintre controlul administrativ și zona penală. În cazul în care apar indicii de fraudă, autoritățile sunt obligate să sesizeze DLAF, OLAF și Parchetul European (EPPO).

Astfel, un control administrativ pornit de la o neregulă contabilă sau procedurală poate escalada rapid într-o anchetă penală, inclusiv la nivel european. Proiectul introduce și posibilitatea declanșării verificărilor pe baza sesizărilor de tip whistleblowing, ceea ce lărgește semnificativ aria de risc pentru beneficiari.

De ce apare acum: presiune europeană și risc de suspendare a fondurilor

Înăsprirea controalelor apare într-un context delicat pentru România. Comisia Europeană a semnalat în repetate rânduri probleme legate de implementarea PNRR, de capacitatea administrativă și de modul de gestionare a fondurilor. În paralel, la nivel european, a crescut presiunea pentru protejarea bugetului UE, în condițiile în care mai multe state membre au fost sancționate sau avertizate pentru nereguli.

Pentru România, miza este majoră: întârzierile și suspiciunile de fraudă pot duce la blocarea sau suspendarea tranșelor de finanțare, cu efect direct asupra investițiilor publice și asupra creșterii economice. Prin acest proiect, Guvernul încearcă să transmită un semnal clar către Bruxelles că întărește controlul și își asumă recuperarea rapidă a eventualelor prejudicii.

Un semnal dur pentru beneficiari

Mesajul transmis de Guvern este unul fără echivoc: toleranța față de abateri în PNRR scade drastic. Beneficiarii sunt puși în fața unei noi realități, în care orice greșeală poate avea consecințe financiare imediate și, în anumite cazuri, penale.

Deși măsurile sunt justificate oficial prin necesitatea protejării banilor europeni, ele ridică semne de întrebare legate de capacitatea administrației românești de a gestiona acest cadru mult mai strict fără a bloca implementarea proiectelor. Cert este că, odată cu aceste schimbări, PNRR intră într-o etapă de control dur, cu riscuri mult mai mari pentru toți cei implicați.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.