APIA contestă impozitul auto din 2026: mașinile noi ajung taxate mai dur decât cele vechi

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) a lansat un demers public național prin care cere modificarea de urgență a impozitului auto aplicabil din 2026, susținând că actuala formulă de calcul generează inechități majore, afectează consumatorii care au ales vehicule mai noi și mai puțin poluante și contravine principiului european „poluatorul plătește”.

Potrivit APIA, noul sistem de taxare, intrat în vigoare din ianuarie 2026, se bazează aproape exclusiv pe capacitatea cilindrică și norma Euro, fără a ține cont de criterii esențiale precum emisiile reale de CO₂, anul de fabricație sau tehnologiile moderne de propulsie.

De ce contestă APIA impozitul auto din 2026

Asociația atrage atenția că normele Euro nu reflectă nivelul real al emisiilor de CO₂ și acoperă perioade foarte largi de timp. Astfel, o mașină Euro 6 fabricată în 2025 ajunge să fie impozitată identic cu una fabricată în 2015, deși diferențele tehnologice și de impact asupra mediului sunt semnificative.

În plus, tehnologiile hibride sunt tratate aproape identic cu motorizările clasice, deși consumă și poluează mai puțin. În practică, susține APIA, acest lucru duce la situații paradoxale în care autoturisme noi, moderne și mai sigure sunt taxate mai sever decât vehicule vechi, mai poluante și mai puțin sigure.

Erori tehnice și științifice semnalate de industrie

APIA identifică mai multe probleme structurale în actuala formulă de impozitare. Din punct de vedere tehnic, norma Euro este folosită ca indicator principal, deși nu reflectă vechimea reală sau uzura vehiculului. De asemenea, nu există o diferențiere clară între tehnologii, hibridele fiind considerate doar o variație marginală a normei Euro 6.

Din punct de vedere științific, lipsa totală a criteriului CO₂ este considerată o eroare fundamentală. Emisiile de dioxid de carbon reprezintă baza fiscalității auto în majoritatea statelor europene și sunt esențiale pentru aplicarea corectă a principiului „poluatorul plătește”. În plus, sistemul actual inversează logica stimulentelor ecologice: pe măsură ce tehnologia avansează și impactul asupra mediului scade, avantajul fiscal devine tot mai mic.

Formula propusă de APIA: cilindree, vechime și CO₂

APIA propune o formulă de calcul alternativă, bazată pe trei componente-cheie: capacitatea cilindrică, vechimea reală a autoturismului și emisiile de CO₂. Potrivit asociației, acest model ar fi aliniat practicilor europene, ar ține cont de realitățile sociale din România și ar încuraja reînnoirea parcului auto.

Propunerea are și o componentă de siguranță rutieră, favorizând autoturismele moderne, dotate cu sisteme avansate de siguranță devenite obligatorii în Uniunea Europeană începând din 2024, prin Regulamentul General de Siguranță (GSR 2).

Apel public către Guvern și Ministerul Finanțelor

Pentru a corecta rapid efectele actualului sistem de taxare, APIA a lansat o petiție publică pe site-ul asociației, prin care invită cetățenii să semnaleze autorităților impactul negativ al impozitului auto din 2026. Rezultatele consultării publice vor fi transmise oficial Guvernului și Ministerului Finanțelor.

„Impozitul auto din 2026 creează dezechilibre majore și penalizează exact consumatorii care au ales soluții mai curate și mai sigure. Nu contestăm necesitatea taxării, ci modul în care aceasta este aplicată”, a declarat Dan Vardie, președintele APIA.

În opinia industriei auto, menținerea actualei formule de impozitare riscă să frâneze reînnoirea parcului auto, să descurajeze achiziția de vehicule mai puțin poluante și să genereze costuri sociale și economice pe termen lung. APIA avertizează că, fără o corecție rapidă, efectele negative ale impozitului auto din 2026 ar putea deveni greu de reversat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.