BERD nu intenţionează să vândă actualele împrumuturi din sectorul upstream de petrol şi gaze

În 2021, BERD anunţa că nu va investi în proiectele upstream de petrol şi gaze, respectiv explorare şi producţie, până la finalul lui 2022, dar nu a specificat dacă această interdicţie se aplică investiţiilor noi sau celor existente.

Harry Boyd-Carpenter, directorul general al BERD, le-a spus jurnaliştilor la o reuniune online că instituţia nu intenţionează să renunţe la actualele împrumuturi din sectorul upstream de petrol şi gaze.

"Este preferabil să păstrăm astfel de credite supervizate de bancă, pentru a ne asigura că există o supervizare mai riguroasă, în loc să le vindem altor entităţi", a explicat oficialul BERD.

În ultimul timp, au sporit presiunile ca BERD să nu se mai angajeze la noi investiţii pe segmentul midstream sau downstream, problema urmând să fie analizată ca parte a actualizării strategiei pentru 2023. Totuşi, Boyd-Carpenter a apreciat că o decizie va fi dificil de adoptat, ţinând cont de actuala criză energetică cu care se confruntă Europa şi a eforturilor ţărilor de a-şi reduce dependenţa de petrolul şi gazele din Rusia.

"Unele dintre ţările în care operăm vor gazele ca o parte a securităţii lor energetice. Chiar acum există o criză energetică şi ar fi un lucru bun să le întoarcem spatele şi să prelungim şi mai mult dependenţa de cărbune?", s-a întrebat Boyd-Carpenter.

Sectorul midstream include activităţi cum ar fi transportul şi depozitarea, iar downstream implică procese cum ar fi rafinarea şi distribuirea produselor.

"Dacă ieşim complet din aceste sectoare, când rafinăriile vor să-şi reducă emisiile şi ne cer sfatul, aceasta ar accelera sau ar întârzia decarbonizarea", a adăugat oficialul BERD.

Multe dintre cele 38 de economii în care investeşte bERD sunt puternic dependente de combustibilii fosili.

Ne aflăm printre ţările UE cu cele mai mari creşteri ale preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au urcat semnificativ în primul semestru din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, de la 22 euro/100 kWh ajungând la 25,3 euro/100 kWh, iar România s-a aflat printre statele membre UE cu cele mai mari creşteri, în moneda naţională, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Mai recent, preţurile cu ridicata pentru electricitate şi gaze au crescut substanţial în UE. Costurile cu energia şi aprovizionarea sunt afectate de situaţia geopolitică actuală, majorările fiind determinate în special de invadarea Ucrainei de către Rusia.

În primul semestru din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, preţurile la electricitate pentru consumatorii casnici au crescut în 22 de state membre UE. Cel mai semnificativ avans, exprimat în moneda naţională, a fost în Cehia (62%), Letonia (59%), Danemarca (57%), Estonia şi România (ambele cu 55%).

În cinci ţări membre UE s-au înregistrat scăderi ale preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici: Ţările de Jos (minus 54%), Slovenia (minus 16%), Polonia (minus 3%), Portugalia şi Ungaria (ambele minus 1%). Scăderile din Ţările de Jos, Slovenia şi Polonia sunt legate de subvenţiile guvernamentale, în timp ce în Ungaria preţurile sunt reglementate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.