Gabriel Biriș pune degetul pe rană: ANAF nu vrea să știe de marea evaziune. Se duce tot la profesorii care dau meditații

„Cine cumpără firme cu datorii la stat nici nu le cumpără. Primește bani ca să le preia”

Biriș a pornit de la o observație revoltătoare din raportul recent al Curții de Conturi: existența unor adrese unde figurează zeci de mii de firme cu datorii la stat în valoare de peste 30 de miliarde de lei. „E suficient să dai o căutare pe Google – ‘cumpăr firme cu datorii la stat’ – și vei găsi sute de anunțuri”, a spus el. Potrivit expertului, aceste firme nu sunt cumpărate pentru redresare economică, ci sunt preluate formal, contra cost, pentru a prelua pasivul fiscal și a-l ascunde de control. ANAF nu intervine, iar unele firme beneficiază clar de „zone de protecție”.

„Dacă nu plătești la 25 ale lunii, pe 26 ești sunat și ți se pune poprire. Dar pentru aceia care au furat, n-a venit nimeni. De ce? Pentru că, sigur, au existat zone în care li s-a spus: ‘nu vă duceți la ei’. Nu probabil. Sigur!”, a declarat Biriș.

„Mica evaziune e țapul ispășitor. Problema reală e la marea fraudă”

Biriș a punctat diferența esențială între mica evaziune – precum banii la negru pentru meditații sau lucrări de instalații – și marea fraudă, realizată prin scheme de rambursare ilegală de TVA, optimizări agresive și afaceri fictive.

„Mica evaziune nu scoate mai mult de 5% din gap-ul de colectare. Dar diferența până la 32% e formată din marea evaziune, care este cunoscută, tolerată și protejată”, a declarat el, avertizând că ANAF are informațiile, dar „nu vrea să le știe”.

Soluția: taxarea inversă generalizată. „Avem instrumente, dar refuzăm să le folosim”

Biriș a susținut din nou introducerea taxării inverse generalizate pentru TVA, o soluție simplă care ar închide robinetul marilor fraude și ar elimina, totodată, majoritatea rambursărilor de TVA – o sursă majoră de corupție și blocaj birocratic.

„E un mecanism care există deja pentru achiziții intracomunitare și în sectoare sensibile. În 2016, am introdus-o pentru telefoane mobile, computere, console. Se poate extinde. Cehia a făcut presiuni la Bruxelles și a obținut derogări. Noi, nu. De ce? Pentru că nimeni nu vrea cu adevărat să stopeze marea fraudă. E prea convenabilă pentru unii”, a afirmat el.

Biriș susține că prin taxarea inversă s-ar reduce aproape complet nevoia de rambursări de TVA, ceea ce ar permite ca peste jumătate dintre inspectorii ANAF care se ocupă acum de aceste dosare să fie realocați în zona de combatere a evaziunii reale.

„Statul e cel mai mare consumator. De ce colectăm TVA ca să-l dăm tot noi?”

Una dintre cele mai puternice critici ale lui Gabriel Biriș a fost legată de ineficiența colectării TVA în zona achizițiilor publice. „Statul plătește TVA din buget, în speranța că furnizorii o vor vira înapoi tot la buget. Dar știi că din 100 de lei, îți revin 70. Nu mai bine faci doar înregistrări contabile?”, întreabă el retoric.

Potrivit acestuia, cel puțin un sfert din consumul final – baza impozabilă a TVA – este generat de instituțiile publice, iar o schimbare a modului de colectare în această zonă ar avea un impact imediat și masiv asupra veniturilor fiscale.

„Nu nenorociți companiile cu impozitul minim pe cifra de afaceri”

În final, Biriș a criticat și intențiile guvernamentale de a introduce un impozit minim pe cifra de afaceri, avertizând că o astfel de măsură riscă să distrugă business-uri corecte. În schimb, a cerut autorităților să se concentreze pe implementarea unor măsuri deja cunoscute, eficiente și validate.

„Soluții există. Doar voință nu există. Iar ANAF, din păcate, nu e parte a soluției, ci parte a problemei”, a concluzionat Gabriel Biriș.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.