Bolojan: Deficitul bugetar mare nu mai poate fi susținut

Statul cheltuie mult mai mult decât produce economia

Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile pe care le încasează, iar în cazul României, această diferență s-a adâncit periculos în ultimii ani. În 2024, România a avut un deficit de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce înseamnă că a cheltuit cu mult peste ce a produs economia națională — o situație fără precedent între țările membre ale Uniunii Europene.

Potrivit datelor analizate, în 2024 statul a încasat aproximativ 575 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au urcat la 727 de miliarde de lei. Rezultatul: un gol bugetar de 152 de miliarde de lei, acoperit integral prin împrumuturi.

Împrumuturile nu mai sunt o soluție sustenabilă

Pentru a acoperi aceste deficite anuale, Guvernul României s-a împrumutat masiv. An de an, suma împrumutată a crescut, dar această practică devine din ce în ce mai riscantă. Dobânzile internaționale au crescut, iar încrederea creditorilor poate fi ușor zdruncinată dacă nu există măsuri concrete de stabilizare a finanțelor publice.

Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unor reforme structurale și a unei consolidări bugetare urgente, România riscă să ajungă în situația de a nu mai fi creditată pe piețele internaționale — ceea ce ar însemna incapacitate de plată.

Riscuri majore: presiune pe leu, dobânzi mai mari și tăieri bugetare

Deficitul uriaș alimentează o serie de dezechilibre macroeconomice, cu efecte în lanț asupra populației și economiei: deprecierea monedei naționale, creșterea dobânzilor pentru populație și firme, pierderea încrederii investitorilor și, posibil, impunerea de măsuri dure de austeritate.

În plus, finanțarea datoriei publice va consuma o parte tot mai mare din buget, în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație sau sănătate.

Semnal de alarmă: este nevoie de reforme, nu doar de împrumuturi

România se află la o răscruce: ori adoptă rapid măsuri de reducere a cheltuielilor și de creștere sustenabilă a veniturilor bugetare, ori riscă o criză fiscală de proporții. Specialiștii avertizează că un deficit de aproape 10% din PIB nu este compatibil cu regulile fiscale europene și cu stabilitatea macroeconomică pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.