Botănoiu (AFR): Importul masiv de mâncare devine o problemă de securitate alimentară

România, singura putere agricolă între ţările membre ale UE cu condiţii pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, este dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate, până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară, iar carnea de porc este doar unul dintre acestea, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

"Neavând sectorul zootehnic dezvoltat, suntem obligaţi să "importăm" produse alimentare de la partenerii europeni, dar şi de pe pieţe terţe. Asta a făcut ca şi în anul agricol 2021/2022, România să realizeze un deficit comercial foarte mare, ceea ce denotă o dependenţă netă a României de importul de produse agroalimentare, în special: carne de porc, tăiată şi în viu. Acest lucru imprimă riscuri majore cu privire la securitatea alimentară şi nu numai. Uneori cu privire la agricultură suntem captivaţi de anumite realizări, în realitate, problemele noastre, atât din punct de vedere cantitativ, calitativ şi valoric când vorbim de producţia agroalimentară, rămân extrem de grave, din cauza eficienţei economice scăzute în ansamblul ei", a declarat pentru AGERPRES preşedintele AFR.

Acesta a subliniat că situaţia balanţei comerciale pe produse agroalimentare trebuie tratată serios, astfel încât, să poată fi rezolvate două paradoxuri cu care se confruntă România. "Realizăm recorduri la unele culturi agricole, ocupând primele locuri în Europa, dar suntem dependenţi de importurile de produse alimentare până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară. De asemenea, România este singura putere agricolă între ţările membre ale UE cu condiţii pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, dar dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate", a menţionat Botănoiu.

Potrivit sursei citate, numărul porcilor crescuţi anul trecut în fermele româneşti a fost de 17 ori mai mic decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de 7 ori faţă de anul 2000, iar acest lucru se vede în balanţa comercială în condiţiile în care România importă anual carne de porc de peste 750 milioane de euro.

"Doar circa 750.000 de porci au fost crescuţi în anul 2022 în fermele româneşti. De 17 ori mai puţin decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de 7 ori mai puţin decât în 2000. Ce s-a întâmplat, în ultimele trei decenii, cu această ramură a zootehniei care odinioară hrănea o ţară întreagă? Eşecul statului în lupta împotriva pestei porcine e doar ultima dintr-o listă lungă de cauze. Efectul: importuri masive de carne de porc în situaţia în care suntem primii producători de porumb boabe la nivel european. De asemenea, doar o cincime din carnea de porc pe care au cumpărat-o românii în 2022 a provenit din fermele din România. Iar din aceşti 20%, doar jumătate sunt animale născute şi crescute în România, restul fiind importuri de animale vii. Calculul nu acoperă şi suinele crescute în gospodării pentru consum propriu sau cele vândute la negru; cifra acestora este, oricum, în scădere în ultimii ani", arată preşedinte AFR în analiza sa privind piaţa porcului din România.

Acesta consideră că deciziile politice luate cu întârziere şi, de multe ori, nu în concordanţă cu realitatea, continuă să lase o amprentă negativă asupra acestui sector important din zootehnie.

"Consumul de carne de porc a crescut uşor, dar nu din producţie autohtonă. Importurile de carne de porc nu duc decât la plata fermierilor din alte state. Este surprinzător pentru că, dacă vă uitaţi la statistici, la ce importăm, la deficitul balanţei de plăţi şi aşa mai departe, pe locul unu la partea de produse alimentare este de departe carnea de porc. După apariţia pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, iar in 2022, la 750.000 de tone aşa cum reiese din datele Institutului de Statistică", a mai spus el.

În opinia sa, efectivele de animale au scăzut în ultimul deceniu pentru toate speciile, România consemnând între anii 2012 şi 2022, unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populaţiei de porcine. Pe de altă parte, Comisia Europeană este decisă şi acţionează ferm pentru reducerea numărului de bovine, porcine şi de alte animale crescute în ferme în UE.

Fermele care produc viermi şi insecte pentru consum uman vor avea parte de subvenţii tot mai generoase, a anunţat Bruxellesul, în detrimentul clasicelor ferme în care sunt crescute animale precum porcii sau păsările, avertizează Botănoiu.

"Este o tendinţă descrescătoare ce se poate observa în ultimul deceniu la nivelul UE, România consemnând între 2022 şi 2012 unele dintre cele mai mari declinuri procentuale ale populaţiei de porcine. Populaţia de porci a scăzut în 2022 cu 5,9% în UE, România consemnând al treilea cel mai mare declin procentual dintre ţările blocului comunitar, de 34,9%, după Slovacia - 39,74% şi Lituania - 36,28%. România a pierdut într-un deceniu 1,8 milioane de porci, de la 5,2 milioane de animale în 2012 ajungând la 3,4 milioane în 2022", a punctat preşedintele AFR.

Pe de altă parte, Botănoiu a menţionat că în timp ce numărul de purcei a scăzut constant, preţul a crescut, începând cu luna noiembrie 2022: de la 53 euro (preţ de bursă, fără transport şi marja producătorului) în noiembrie 2022, a ajuns la aproape 78 euro în februarie 2023, 86 euro în martie până la o medie europeană de aproape 88 euro, dar adăugând transportul şi marja producătorului, preţul depăşeşte 115 euro/cap.

"Statele membre mari producătoare de purcei, printre care amintim Germania, Olanda sau Danemarca, şi-au schimbat politica. Unele au redus numărul de purcei, altele preferă să crească şi să livreze, mai ales pe piaţa asiatică. România este net importatoare de purcei şi în curând nu va mai avea de unde să cumpere. Şeptelul de scroafe s-a redus drastic datorită pestei porcine africane. Pentru a ne produce singuri 80% din purcei, avem nevoie de ferme mari cu 3.000-5.000 de scroafe. O prioritate pentru guvernanţii noştri ar trebui să fie încurajarea investiţiilor în fermele de reproducţie. Avem un minus uriaş care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulţi ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere să investească în ferme de reproducţie", a concluzionat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.