Brânză, chefir și vodcă din zer: cum își sabotează România propria industrie a laptelui

În cadrul emisiunii Banii Tăi de la DCBusiness, Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), a lansat un nou semnal de alarmă privind lipsa de competitivitate a industriei lactatelor din România, cauzată de o lipsă de sprijin real pentru procesatori, dar și de o legislație care, paradoxal, obligă la distrugerea unor produse valoroase precum zerul, în loc să le valorifice.

„În România distrugem proteina, în alte țări o transformă în bani”

Cojocaru a explicat că zerul, un produs secundar obținut în procesul de producție a cașcavalului sau a brânzei, este tratat în România drept deșeu poluant, fiind trimis la Protan pentru neutralizare, în loc să fie procesat și transformat în proteină lactică cu valoare adăugată.

„Din ce rămâne de la cașcaval și de la brânză, polonezii și ungurii purifică zerul, îl usucă și îl transformă în proteină lactică. Se folosește la formule de lapte pentru bebeluși, suplimente pentru sportivi sau în industria farmaceutică. Noi, în schimb, îl distrugem și plătim pentru asta”, a declarat liderul APRIL.

„O fabrică face vodcă din zer. Restul îl aruncă”

În România, Cojocaru spune că există o singură fabrică funcțională care transformă zerul în produse finite, iar în mod ironic, aceasta produce… vodcă.

„Avem și noi o fabrică în România care face din zer vodcă pentru că zerul conține lactoză. Orice conține lactoză poate genera o diferență de gust. Am gustat. Seamănă cu o pălincă. Dar în loc să-l folosim în farma sau alimentație, îl aruncăm”, a spus el.

„Laptele românesc nu mai este ce era pe vremuri”

Președintele APRIL a vorbit și despre confuzia de pe piață în ceea ce privește produsele tradiționale, cum este brânza de burduf.

„Burduful, pe vremea lui Ceaușescu, era sută la sută lapte de oaie. Astăzi vedem burduf de vacă etichetat ca produs montan. Așa ceva nu există. De aceea am preferat să ne concentrăm pe rețete consacrate, certificate de Ministerul Agriculturii.”

Printre aceste produse consacrate românești, el a menționat sana (3,6% grăsime), chefirul (3,3%) și laptele bătut (2%), care pot fi identificate la raft printr-un logo special.

„Românii vor lactate funcționale, proteice. Industria trebuie să țină pasul”

Dorin Cojocaru a vorbit și despre schimbările în preferințele consumatorilor, mai ales în rândul generației Z, care caută tot mai des produse proteice, tip „drink”, adaptate stilului de viață activ.

„Viitorul sunt iaurturile îmbogățite proteic, lactatele funcționale. Tinerii merg la sală, caută produse sănătoase, bogate în proteine. Dar proteina asta trebuie să vină de undeva. Noi avem potențial, dar ne sabotăm singuri.”

El a adăugat că în România este aproape imposibil de produs chefir autentic din drojdie, din cauza infrastructurii industriale și a contaminării instalațiilor:

„Dacă introduci drojdia pe țeavă, orice vrei să produci ulterior, iese tot chefir. Așa e tehnologia.”

Soluția: investiții și reglementări care să stimuleze producția, nu s-o penalizeze

Liderul APRIL atrage atenția că România are nevoie de investiții serioase în procesare, inclusiv în fabrici de lapte praf și zer praf, domenii în care vecinii din regiune au avansat semnificativ.

„Noi nu mai avem fabrici de lapte praf. Cea de la Bucovina începe să funcționeze, mai apare una la Miercurea Ciuc, finanțată de Ungaria. Dar suntem departe.”

De la resurse pierdute, la oportunități ratate

Industria lactatelor din România este în continuare sub presiune, confruntată cu prețuri mari, concurență din import, lipsă de sprijin real și reglementări care descurajează inovația.

„Cum să fim competitivi cu polonezii sau ungurii, dacă noi plătim să distrugem proteina, iar ei o vând scump? Este nevoie de o schimbare de paradigmă și de susținere reală din partea statului”, a încheiat Cojocaru.

Abonează-te la canalul nostru WhatsApp pentru mai multe știri

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.