Bursa de la Bucureşti a pierdut 3,64 miliarde de lei la capitalizare, săptămâna aceasta

Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de Agerpres, capitalizarea bursieră a coborât la 196,589 miliarde de lei, în perioada 13 - 17 iunie 2022, de la 200,233 miliarde de lei în săptămâna 6 - 10 iunie 2022.

Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 126,489 milioane de lei în această săptămână, în creştere de la 125,318 milioane de lei, în săptămâna anterioară.

Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost miercuri, 15 iunie, când s-a înregistrat un rulaj de 46,414 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, joi, 16 iunie, cu o valoare a tranzacţiilor de 21,308 milioane de lei.

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti - BET - a închis săptămâna la 12.142,91 de puncte.

Acţiunile OMV Petrom au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, generând tranzacţii de 36,526 milioane de lei şi o creştere a preţului cu 4,80%.

În topul tranzacţiilor se mai află titlurile Băncii Transilvania, cu schimburi de 28,209 milioane lei (-4,17%), urmate de acţiunile BRD, cu tranzacţii de 12,497 milioane de lei (-6,47%).

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile UCM Reşiţa (+48,44%), Oil Terminal (+12,15%) şi Comcm (+8,11%).

La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acţiunile Romcab, cu un declin de 16,59%, urmate de cele ale Armătura (-13,16%) şi ale SSIF BRK Financial Group (-12,66%).

Citeşte şi: Dolarul a încheiat săptămâna triumfător, prețul petrolul s-a dus de-a dura

Dolarul, monedă de refugiu, a încheiat săptămâna pe un nou trend ascendent, cîștigând teren în special față de yen, care a scăzut în condițiile în care Banca Japoniei (BoJ) și-a menținut politica monetară ultra-acomodantă.

Indicele dolarului, care compară dolarul cu un coș de alte valute, a crescut cu 1,02%, la 104,69 puncte. Față de yen, a câștigat 1,99%, până la 134,90 yeni. În primul său discurs public ținut vineri după majorarea bruscă a dobânzii cheie cu două zile mai devreme, președintele Fed, Jerome Powell, a lăudat rolul internațional al dolarului, care trebuie susținut de o politică monetară determinată să tempereze inflația.

"Angajamentul ferm al Rezervei Federale de a asigura stabilitatea prețurilor contribuie la încrederea generalizată în dolar ca rezervă de valoare", a spus declarat Powell, subliniind că "angajamentul Fed... față de stabilitatea financiară încurajează comunitatea internațională să dețină și să folosească dolari", a adăugat el.

Angajamentul Fed

În timp ce dolarul se retrăsese joi, anunțul unei creșteri a dobânzii de 0,75 puncte procentuale de către Rezerva Federală a SUA (Fed), cea mai mare din ultimii aproape 28 de ani, a continuat în cele din urmă să împingă investitorii spre această monedă. 

"Fed ne-a reamintit că angajamentul său de a restabili stabilitatea prețurilor este necondiționat", a comentat Edward Moya de la firma de brokeraj Oanda. Jane Foley, analist la Rabobank, a declarat că "dolarul va avea nevoie de timp pentru a se retrage, având în vedere lipsa de încredere în creșterea globală și lipsa de apetit pentru activele de risc.

Revenirea dolarului după scurta scădere din ziua precedentă a fost declanșată și de scăderea yenului, după ce Banca Japoniei a menținut vineri dobânda negativă. BoJ a anunțat, de asemenea, continuarea politicii sale de achiziții nelimitate de obligațiuni guvernamentale japoneze. Moneda japoneză se apropia de cel mai scăzut nivel din 1998, atins miercuri la 135,59 yeni.

Băncile nu mai acționează la unison

În Marea Britanie și în zona euro, băncile centrale doresc să reacționeze la inflație, dar sunt mai puțin hotărâte decât Fed să majoreze ratele. Banca Angliei s-a mulțumit cu o creștere de 0,25 puncte, dezamăgind investitorii. Moneda americană a câștigat 1,04% față de cea britanică, până la 1,2223 dolari pe lira sterlină. Banca Centrală Europeană, care promisese săptămâna precedentă o majorare a dobânzii pentru luna iulie, s-a reunit din nou pentru a încerca să stabilizeze piața europeană a datoriilor. Euro a scăzut cu 0,49% față de dolar, la 1,0497 dolari pentru un euro.

"Epoca de unison (a politicilor monetare) pare să se fi încheiat. Nu există nicio îndoială că băncile centrale continuă să monitorizeze piețele financiare pentru a evita perturbări majore, dar provocarea de a stabiliza prețurile" devine o prioritate, a comentat Antje Praefcke, analist la Commerzbank. În ceea ce privește criptomonedele, bitcoin s-a stabilit sub 21.000 de dolari, la 20.564 de dolari (-54%).

Prețul petrolului a încheiat în scădere puternică, afectat de temerile legate de recesiune și de indicatorii dezamăgitori din Statele Unite, pe fondul înăspririi dobânzilor de către băncile centrale. Țițeiul Brent din Marea Nordului cu livrare în august, listat la Londra, a pierdut 5,58%, până la 113,12 dolari. Cotația americană West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în iulie a scăzut din nou sub 110 dolari pentru prima dată în ultimele trei săptămâni. Acesta a pierdut 6,82% și a încheiat la 109,56 dolari.

Veste bună pentru prețul benzinei

"Este o veste bună pentru prețul benzinei" în ajunul unei vacanțe prelungite în Statele Unite, a declarat Andy Lipow de la Lipow Oil Associates. "Creșterea ratelor dobânzilor în întreaga lume va lovi portofelele consumatorilor și cred că acest lucru va duce la distrugerea cererii și la scăderea prețurilor", a spus analistul.

Prețul unui galon de benzină la pompă în Statele Unite a scăzut vineri cu aproape 10 cenți, până la 5 dolari. "Mă aștept ca prețul benzinei să mai scadă cu încă 5 cenți pe galon în următoarele șapte zile", a spus Lipow. WTI a scăzut cu peste 7% de vinerea trecută, iar țițeiul Brent din Marea Nordului cu peste 6%, revenind la nivelurile de preț de la sfârșitul lunii mai și, respectiv, începutul lunii iunie.

Un nou indicator dezamăgitor din SUA a contribuit la starea de spirit sumbră. Ritmul producției industriale din SUA a încetinit mai mult decât se aștepta în luna mai, potrivit datelor publicate vineri de banca centrală americană (Fed), care au arătat, de asemenea, o contracție a producției manufacturiere.

Un alt factor de scădere este faptul că producția de petrol a Libiei se menține constantă la aproximativ 700.000 de barili pe zi, potrivit Financial Times, în ciuda confruntărilor din această țară, care se află într-o lungă și gravă criză politică și instituțională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.