Odată cu majorarea salariului minim brut de la 3300 lei la 3700 lei, care va avea loc de la 1 iulie, România va implementa automat salariul minim european, a cărui valoare, conform normelor blocului comunitar, trebuie să fie de cel puțin jumătate din suma salariului mediu brut pe economie, în valoare de 7.567 lei, în țara noastră. 

Am stat de vorbă cu profesorul de economie Mircea Coșea pentru o privire aprofundată asupra acestei schimbări și a ceea ce înseamnă, de fapt, pentru economia românească, dar mai ales pentru mediul de afaceri.

”Țările UE nu au același nivel de dezvoltare, deci o directivă europeană care merge în acest sens trebuie să fie aplicată în condițiile specifice ale fiecărei țări. Așadar, se cere din partea României o atenție mai mare în stabilirea acestui salariu minim pentru că nivelul de dezvoltare al țării noastre este sub nivelul altor țări în unele privințe, chiar sub nivelul mediu al UE, asta face ca pe un lanț de efecte lucrurile să se degradeze, anume salariul minim este un indicator de la care pleacă alte cheltuieli și taxe. De exemplu amenzile de orice tip pleacă de la salariul minim iar în eventualitatea finalizării unei legi a salarizării nivelul de la care pleacă este altul decât cel de dinainte și asta va face ca întreaga lege să aibă o altă turnură”, a spus profesorul Mircea Coșea.

Pentru a implementa salariului european în timp util, în prezent, Ministerul Muncii lucrează la două proiecte de acte normative dar care nu sunt încă în faza dezbatere publică. Este vorba despre o hotărâre de Guvern care vizează metoda de calcul a acestui salariu și un proiect de lege care schimbă Codul muncii și Legea inspecției muncii propriu-zise. Profesorul Mircea Coșea este de părere că până acum trebuia să existe o analiză consistentă a Guvernului care să ofere o perspectivă pentru ceea ce înseamnă efecte colaterale pe termen lung.

”Creșterea salariului minim reduce dorința investitorilor străini de a veni în România. Deci unul dintre avantajele comparative pe care România le are față de alte țări, și anume nivelul salarizării este pierdut sau diminuat și atunci trebuie făcut un efort pentru ca acest avantaj comparativ să fie înlocuit cu un altul.

Adică România trebuie să suplinească acest cost suplimentar cu reducerea altor costuri pe produs. Care ar fi acelea? Un nivel superior de tehnologizare, un nivel superior de reorganizare a industriei în așa fel încât ea să aibă atractivitate din alte puncte de vedere. Asta înseamnă și un nivel superior de pregătire a forței de muncă unde noi nu mai avem posibilități pentru a pregăti oameni pentru meserii, lucrul acesta s-a pierdut în timp, nu avem școli care să facă lucrul acesta iar cei care erau pregătiți au emigrat. Ar trebui să fie stimulat avantajul infrastructurii, adică cei care vin în România ar trebui să beneficieze de o infrastructură care să-i atragă și, în sfârșit, o legislație a atragerii capitalului străin”, afirmă profesorul Mircea Coșea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.