Bugetul pe 2026, sub semnul întrebării? CCR analizează abia în ferbuarie pachetul doi de măsuri

Legea revine la CCR după reexaminarea în Parlament

Guvernul și-a asumat răspunderea pe acest pachet legislativ pe 1 septembrie 2025, iar pe 9 septembrie actul a fost transmis președintelui pentru promulgare. Totuși, pe 8 septembrie, proiectul a fost contestat la Curte, iar CCR a decis ulterior că o parte dintre prevederi sunt neconstituționale.

Judecătorii au respins, în special, articolul referitor la obligativitatea testării funcționarilor publici cu poligraful, considerând că acesta nu respectă standardele constituționale privind drepturile și libertățile fundamentale.

Ca urmare, președintele a retrimis legea în Parlament pe 11 noiembrie, pentru reexaminarea dispozițiilor neconstituționale și alinierea lor la decizia Curții. Varianta revizuită se află acum din nou în atenția CCR, care va decide în februarie dacă forma finală respectă Constituția.

Ce aduce legea: reașezarea taxelor locale și reconfigurarea facilităților fiscale

Actul normativ are un impact amplu, vizând reorganizarea resurselor publice și modificarea legislației fiscale, bugetare și din domeniul insolvenței. Printre măsurile centrale se află:

• reașezarea sistemului de impunere a taxelor și impozitelor locale;

• restructurarea facilităților fiscale considerate depășite sau ineficiente;

• noi reguli fiscale pentru companiile plătitoare de impozit pe profit;

• înăsprirea regulilor privind zonele de optimizare fiscală;

• creșterea transparenței și egalității în aplicarea taxelor;

• folosirea mai eficientă a fondurilor publice la nivel central și local.

Legea este astfel gândită ca un instrument de consolidare fiscală într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și cu obligații ferme în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Miza reală: ce înseamnă această dezbatere pentru Guvern

Pentru Executiv, ședința CCR din februarie nu este o simplă formalitate. Guvernul caută urgent noi surse de finanțare, iar o parte importantă a veniturilor suplimentare preconizate depinde direct de intrarea în vigoare a acestei legi.

Reașezarea taxelor locale poate aduce venituri suplimentare autorităților locale, în timp ce eliminarea unor facilități fiscale sau redefinirea bazei de impozitare pentru companiile plătitoare de impozit pe profit poate crește încasările la bugetul central.

Dacă CCR validează forma reexaminată, Guvernul își asigură un cadru legal pentru o parte a consolidării fiscale planificate pentru 2026. În schimb, o nouă decizie de neconstituționalitate ar obliga Executivul fie să rescrie legislația, fie să găsească alte soluții pentru acoperirea golului bugetar – ceea ce ar putea însemna taxe suplimentare, creșterea unor impozite existente sau ajustări masive în cheltuielile publice.

O decizie cu efect direct asupra întregului proces bugetar

Anul 2026 devine astfel un an de cotitură: bugetul, calendarul reformelor fiscale și relația României cu instituțiile europene depind de arhitectura legală pe care o va valida sau respinge Curtea.

De aceea, decizia din februarie va influența nu doar politicile fiscale, ci și spațiul de manevră al Guvernului într-o perioadă în care presiunea financiară este la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.

Ce înseamnă amânarea pentru bugetul pe 2026

Amânarea discutării legii de redresare fiscală până pe 4 februarie 2026 nu blochează procedura bugetară, dar lasă Guvernul fără o parte importantă din sursele de finanțare pe care miza pentru anul viitor. Proiectul de buget trebuie construit pe legislația în vigoare, însă o parte dintre veniturile suplimentare estimate – prin reașezarea taxelor locale, eliminarea unor facilități fiscale și modificări la impozitul pe profit – depind direct de validarea acestei legi de către Curtea Constituțională.

În lipsa unei decizii definitive, Guvernul este obligat fie să fie prudent și să reducă anticipat veniturile, fie să își asume un buget construit „pe speranțe”, cu riscul unei rectificări bugetare majore după februarie. În cazul în care CCR respinge sau modifică legea, Executivul ar fi nevoit să găsească rapid alte surse de finanțare sau să ajusteze cheltuielile pentru a respecta țintele de deficit asumate în fața Comisiei Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.