Ce fac banii europeni? Explică economistul-șef al BNR

"Există câţiva falşi prieteni care sunt mult vehiculaţi în presa românească - şi chiar de către unii specialişti - şi care spun că deficitul se poate reduce foarte uşor prin măsuri nedureroase. Am să mă refer la doi astfel de falşi prieteni: creşterea economică foarte mare şi atragerea de fonduri europene. Creşterea economică în sine nu garantează reducerea deficitului pentru că ea, oricât de mare ar fi, să zicem o creştere de 10% pe an, să luăm un exemplu dus la limita absurdului - dacă cheltuielile bugetare cresc cu mai mult de 10% - nu vei avea o consolidare bugetară. Sau, dacă veniturile bugetare cresc mai puţin de 10%, deci mai slab decât creşterea economică - iarăşi nu vei avea consolidare bugetară. În sine, creşterea economică nu garantează reducerea deficitului dacă cheltuielile nu cresc mai puţin decât creşterea economică şi dacă veniturile nu cresc mai repede decât creşterea economică", a explicat Valentin Lazea.

Referindu-se la fondurile europene, economistul-şef al BNR susţine că deficitul bugetar s-ar reduce numai dacă s-ar încasa bani europeni şi nu s-ar cheltui, "ceea ce este o situaţie absurdă."

Citește și Valentin Lazea, de la BNR, propune TĂIERI de salarii și 4 zile de MUNCĂ

"În ce priveşte fondurile europene, da, ele sunt importante, numai că, din nou, ele apar şi pe partea de venituri ale bugetului şi pe partea de cheltuieli. Când ar putea fondurile europene să reducă deficitul bugetar? Numai dacă s-ar încasa bani europeni şi nu s-ar cheltui, ceea ce este o situaţie absurdă. Altminteri, orice ban european încasat pe partea de venituri se şi cheltuie. Ce fac banii europeni? Ei înlocuiesc investiţiile pe care nu le mai putem face noi, cu fonduri interne, pentru că aproape 90% din cheltuielile bugetare sunt cu salarii şi cu pensii şi cu cheltuieli sociale. Deci, ne-am adus noi pe noi în situaţia de a nu mai avea resurse pentru investiţii şi de aceea suntem dependenţi, structural, în ceea ce priveşte investiţiile, de fonduri europene. Bugetul României, el însuşi, ar trebui să fie calibrat astfel încât să permită investiţii din venituri/resurse financiare proprii - şi nu să stăm la mâna banilor europeni care sunt buni, utili, dar care apar şi pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri. Mediul fonic este poluat de cei care propun astfel de soluţii uşoare", a mai spus Valentin Lazea.

Acesta a mai făcut referire la reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor.

"Reducerea cheltuielilor ar fi necesară numai că trebuie să crească în viitor alte cheltuieli nesalariale, cheltuieli cu dotarea spitalelor, cu dotarea şcolilor, cu infrastructură etc. Deci, chiar presupunând că vreun Guvern îşi asuma actul politic de a îngheţa salariile şi pensiile, tot nu va fi suficient că alte cheltuieli de natură nesalarială vor trebui să crească. Vin cheltuieli deja legiferate din urmă care încă nu s-au manifestat în anul acesta: cheltuieli cu alocaţiile copiilor, cu profesorii etc.", a precizat economistul-şef al BNR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.