Ce înseamnă 100 de dolari barilul de petrol pentru economia lumii

Cu siguranță vor apărea învinși și învingători. Țările exportatoare vor încasa profituri uriașe, care vor intra atât în conturile companiilor de resort, cât și în bugetele naționale. Țările consumatoare vor înregistra însă pierderi: inflația va crește, iar cererea va avea de suferit. Vestea bună este că, în opinia experților Bloomberg, efectul unui baril de 100 de dolar va fi mult mai blând decât evoluția similară a petrolului din 2011. Iar asta pentru că economiile au început să depindă mai puțin de energie, pe de o parte, și pentru că șocul va fi diminuat de revoluția de șist din Statele Unite, pe de altă parte.

Într-un final, multe depind de cauza scumpirii. În condițiile unei oferte restrânse, șocul reprezintă un factor negativ, dar ca urmare a unei cereri constante, el este doar dovada unei creșteri solide. Acum, funcționează ambii factori, motiv pentru care prețul petrolului marca Brent s-a majorat anul acesta cu 22%.

1. Consecințe pentru creșterea mondială.
Vor fi afectate veniturile familiale și cheltuielile de consum, dar nu în mod uniform. Europa este mai vulnerabilă, pentru că multe țări din regiiune sunt importatoare de țiței. China este cel mai mare importator de aur negru și, de aceea, inflația va exploda, pur și simplu.

Nu trebuie ignorați factorii sezonieri, pentru că în emisfera nordică se apropie sezonul rece. Pentru a-și proteja bugetul, populația ar putea recurge la alte surse de energie, precum biocarburanții sau gazele naturale - dar pentru asta este nevoie de timp. Indonezia a adoptat deja măsuri pentru a extinde ponderea biocarburanților și pentru a face economia mai puțin dependentă de importul de energie. Daunele provocate economiei lumii vor fi de lungă durată, dacă prețurile la petrol se vor menține la nivelul de 100 de dolari/baril.

2. Cum va face față economia mondială?
Analiștii Bloomberg au stabilit că petrolul de 100 de dolari va aduce creșterii globale mai multe necazuri decât avantaje. Cu toate acestea, comparativ cu anul 2011, situația actuală din economia mondială marchează câteva diferențe substanțiale.

”Revoluția de șist, industrii mai puțin energofage și un nivel general de prețuri mai ridicat înseamnă că șocul va fi mai slab decât înainte”, arată un recent raport al economiștilor în frunte cu Jamie Murray. Potrivit acestora, ”pentru ca ritmul global să alunece pe pata de petrol, prețul barilului trebuie să fie mult mai mare”.

3. Cine va avea de câștigat?
Majoritatea marilor producători de petrol sunt țări de pe piețele în curs de dezvoltare. Conduce Arabia Saudită, unde, în 2016, producția de petrol a reprezentant 21% din Produsul Intern Brut, aproape dublu față de Rusia. Vor avea, de asemenea, de câștigat Nigeia și Columbia. Creșterea veniturile ar putea permite acestor țări să-și redreseze bugetele si să lichideze deficitele, stimulând, totodată, investițiile.

4. Cine pierde?
Printre perdanți se vor afla India, China, Taiwan, Turcia, Egipt și Ucraina. Cheltuielile tot mai mari pentru petrol vor lovi economiile acestor state, care vor deveni mult mai sensibile înainte de orice modificare a dobânzilor de referință în Statele Unite. În același timp, după cum recent avertiza Banca centrală a Norvegiei, cel mai mare producător de produse petroliere din Europa Occidentală va întâmpina probleme dacă industria va pierde cheltuielile de sub control.

5. Ce vor face Băncile centrale?
Dacă prețurile mai ridicate la petrol vor întări inflația, băncile centrale vor avea tot mai puține motive de a promova o politică monetară relaxată. Printre altele, Banca centrală a Indiei a avertizat deja în privința consecințelor, în contextul scumpirii celui mai important produs. În egală măsură, vor fi afectate politice monetare și de creditare din țări precum Thailanda, Indonezia, Filipine și Africa de Sud.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.