Ce trebuie să facă România pentru a intra în zona euro. Studiu
Autor: DCBusiness Team
Data publicării:
Daniel Dăianu
Daniel Dăianu
România ţinteşte aderarea la Zona Euro, dar în acest scop sunt necesare reforme structurale care să sprijine convergenţa reală şi o consolidare bugetară solidă, se arată în studiul "Cadrul Financiar Multianual post-2020: riscuri şi oportunităţi pentru România". Studiul face parte din seria Studii de Strategie şi Politici SPOS 2018 realizată de Institutul European din România. Coordonator al studiului este Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

"România ţinteşte aderarea la Zona Euro. În acest scop sunt necesare reforme structurale care să sprijine convergenţa reală, o consolidare bugetară solidă. Sunt de menţionat în acest sens următoarele: veniturile fiscale sunt extrem de mici, sub 26% din PIB, insuficiente pentru a finanţa bunuri publice de bază; trebuie să ajungem cu aceste venituri la cel puţin 30% din PIB, care ne-ar asigura şi spaţiul fiscal necesar la nevoie (nota bene: în UE media veniturilor fiscale este de circa 40% din PIB); deficitul structural al bugetului public trebuie să ajungă la sub 1% din PIB la aderare (chiar la intrarea în Mecanismul Cursului de Schimb MCS2); balanţa externă trebuie să fie cât mai echilibrată şi să se bizuie cât mai puţin pe fonduri europene; competitivitatea producţiei este esenţială şi nu trebuie realizată prevalent prin salarii scăzute", se arată în studiul citat.

În ceea ce priveşte noile condiţii privind accesul la resurse europene, autorii studiului susţin că un regim de condiţionalităţi nu trebuie să amestece chestiunile politice cu problematica economică. Iar aceasta pentru că fondurile pentru dezvoltare nu sunt 'granturi' ale unor state pentru altele, ci intra în logica de creare a unui level playing field, de condiţii echitabile pe o piaţă unică caracterizată de asimetrii.

Citește și: Isărescu: Nu putem intra cu Las Fierbinți în zona euro

Conform studiului, piaţa unică nu creează condiţii egale de concurenţă dacă avem în vedere dotarea cu factori de producţie, puterea foarte diferită a firmelor şi statelor. Există o condiţionalitate lăuntrică în mecanismul accesării fondurilor UE în măsura în care, de pildă, OLAF verifică corectitudinea folosiri acestor resurse.

"Este adevărat că un regim de noi condiţii care ar lega accesul de modul în care un stat membru îndeplineşte Recomandările Specifice de Ţară (RSŢ) are de ce să intre în discuţie. Trebuie subliniat totodată că statele membre ale UE trebuie să respecte valorile statului de drept, regulile de bază ale funcţionarii UE", se menţionează în document.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Număr record de firme radiate în România

În primele trei luni ale anului peste 25.000 de firme au...

Plăți de 119 milioane de euro pentru agricultori

Cele mai semnificative plăți, în valoare de 112,7...

Programul de Paște al magazinelor Lidl din România

Cum funcționează magazinele Lidl în zilele Sărbătorilor...

De Sărbători, românii riscă amenzi de până la 5000 de lei

Sunt prevederi legislative pe care românii fie nu le...

Record de mortalitate în fermele de somon din Norvegia

Aproape 63 de milioane de somoni au murit prematur anul...

Schimbare la vârful Tuborg România

Tuborg România anunță o schimbare în managementul organizației, prin...

Italia stimulează angajările prin bonusuri pentru companii

Guvernul italian a aprobat marți un pachet de legi axat...

Iti place noua modalitate de votare pe DCBusiness.ro?

pixel