CEC Bank, instituție simbol cu o clădire emblematică

Povestea instituției începe în urmă cu 155 de ani, mai precis în 1864 când, din dorința de a face ordine în finanțele țării, domnitorul Alexandru Ioan Cuza decide înființarea Casei de Depuneri și Consemnațiuni (CDC), strămoșul actualului CEC Bank. Economiile populației erau administrate de Casa de Economii, o anexă a CDC și erau garantate integral de stat, iar din fondurile astfel strânse se acordau împrumuturi administrațiilor locale pentru școli, spitale, poduri, șosele etc. În același an, domnitorul Cuza și regele Carol I semnează actul de înființare a CDC.

Primul ghișeu al CDC apare însă abia în 1881, la ceremonia de deschidere participând, în calitate de fondator al primei case de economii, însuși regele Carol I, care a devenit, de altfel, și primul depunător și deținător al unui libret de economii românesc. În document a fost înscrisă suma de 300 de lei. Și tot regele Carol I a pus, la 1 iunie 1887, împreună cu Regina Elisabeta, piatra de temelie a Palatului CEC, acolo unde, cândva, a stat Biserica Mânăstirii ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată încă de pe timpul lui Mihai Viteazul, restaurată de Constantin Brâncoveanu și dărâmată în 1875, după ce ajunsese într-o stare cumplită de degradare.

Momente de cumpănă

Un amănunt care merită menționat: în 1900, instituția înregistra cel mai mare număr de depunători la categoria ”minori și elevi”: 25% din totalul soldului depunerilor. Activitatea CEC-ului a fost dată peste cap odată cu izbucnirea războiului: în 1916, edificiul devine unul dintre sediile Comandamentului Militar German, iar tezaurul și toate valorile aflate în administrarea instituției, inclusiv sumele în numerar, au fost transportate la Iași. Un an mai târziu, Casa de Depuneri, Consemnațiuni și Economie trimitea la Moscova, din considerente de securitate, 1.661 de casete, îmbarcate în 21 de vagoane și având o valoare totală de 6,5 miliarde de lei aur.

Trei ani mai târziu, în 1919, după Marea Unire, CEC emitea obligațiuni Împrumutul Unirii 5% și obligațiuni Împrumutul intern. Iar în 1936, CEC devenea un important susținător al învățământului românesc, acordând împrumuturi mai multor instituții de învățământ, printre care Liceul Gheorghe Șincai, Facultatea de Drept, Liceul Sfântul Sava. În octombrie 1937 a fost inaugurată o frumoasă tradiție - libretul cadou pentru nou născuți, de 100 de lei, generalizat pentru toți bebelușii în 1939.

Un moment important în istoria de 155 de ani a CEC Bank: în 1940, Casa Națională de Economii și Cecuri Poștale devine cea mai mare bancă de depozite a sistemului bancar românesc. Un an mai târziu, Banca lansează obligațiunile Împrumutul reîntregirii, cu rentă unificată amortibilă și premii, precum perechi de boi, pluguri, prășitoare, căruțe etc. Iar în 1970, CEC lansează altă inițiativă: operațiuni de creditare pentru achiziționarea de locuințe, cererile fiind rezolvate în maximum trei zile. În 1999, CEC număra 7 milioane de clienți.

Citește și Ministrul de Finanțe vrea să listeze CEC. Ce a spus Cîțu

Întorcând o nouă filă, CEC demarează, în 2008, un amplu proces de rebranding, devenind CEC Bank, cu un logo nou, format din trei simboluri: frunza de stejar, care înseamnă onestitate, perenitate și stabilitate, scutul, adică siguranța oferită clienților și culoarea verde - renaștere și înnoire.

O clădire muzeu

Lucrările de construcție a Palatului CEC s-au finalizat în 1900, pe baza proiectului elaborat de arhitectul Paul Gottereau. Mare parte din materialele folosite au fost românești: piatră masivă de Dobrogea pentru fațadă și intrarea principală, marmură de Dobrogea pentru mozaicul din holul central și scările de etaj etc. Edificiul dispune de cinci cupole de sticlă - una în mijloc și patru poziționate la colțuri - care asigură o acustică specială a holului central, unde se aflau ghiseele, care au funcționat din mai 1900 până în noiembrie 1999.

Poate cea mai frumoasă și mai elegantă încăpere a Palatului este Sala de consiliu. Înaltă de opt metri, ea este decorată cu lambriuri din lemn de nuc și cireș sculptat și panouri de mătase verde cu motive vegetale în țesătură. Pictura mare, din plafon, ”Fortuna distribuind binefacerile ei românilor după Independență”, opera pictorului Mihail Simonidi, a fost realizată pe o pânză specială, care se lipește de zid.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.