Fermierii români cer amânarea acordului Mercosur: „Agricultura nu trebuie tratată ca monedă de schimb geopolitică”

O delegație de peste 200 de fermieri din România participă miercuri la manifestația de la Strasbourg, alături de organizații agricole din întreaga Uniune Europeană, pentru a cere politici agricole și comerciale aplicabile în practică, „nu decizii luate pe hârtie, lipsite de instrumente reale de control”.

Aliniere cu poziția Copa-Cogeca

Potrivit AAC, mobilizarea fermierilor români se înscrie în linia poziției exprimate de Copa-Cogeca, care și-a anunțat sprijinul oficial pentru demonstrația din 20 ianuarie de la Strasbourg. Organizațiile europene cer o Politică Agricolă Comună (PAC) puternică după 2027, comerț echitabil și transparent, simplificare reală și certitudine juridică pentru fermieri.

Totodată, fermierii solicită excluderea agriculturii din mecanismul CBAM și resping ideea unui Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii. Ei cer menținerea PAC post-2027 pe structura cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflației și o reducere reală a birocrației.

„Agricultura nu este un sector industrial. Politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea și punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene”, susțin reprezentanții AAC.

Critici dure la adresa acordului UE–Mercosur

În ceea ce privește acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, AAC cere redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol, argumentând că mecanismele de salvgardare prevăzute în prezent nu funcționează în practică.

Potrivit fermierilor, datele necesare pentru monitorizarea cotelor lipsesc, raportările sunt întârziate, iar responsabilitățile sunt fragmentate între instituții. „În lipsa unor date în timp real, clauzele de salvgardare sunt inaplicabile. Din acest motiv, cerem amânarea intrării în vigoare a acordului până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură și tratarea agriculturii ca sector strategic”, se arată în comunicat.

Cerințe suplimentare: licențiere, trasabilitate și etichetare clară

AAC solicită introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele Mercosur, ca instrument de control al volumelor, trasabilității și conformității. De asemenea, fermierii cer interzicerea revânzării materiei prime din state terțe sub eticheta de origine UE, practică posibilă în prezent prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru.

Un alt punct-cheie îl reprezintă etichetarea clară și vizibilă pentru consumatori, prin indicarea explicită a originii reale a produselor și a statului terț de proveniență. În acest sens, fermierii solicită modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit și produselor importate din state terțe, pentru a preveni concurența neloială.

Lipsa datelor face imposibil controlul importurilor

Fermierii avertizează că mecanismele actuale de control sunt ineficiente. Analizele bazate pe datele Access2Market și Eurostat arată că, pentru produse sensibile precum carnea de vită, nu există raportări pentru perioada 2021–2024.

În plus, România nu dispune de raportări cantitative pe produs, iar competențele de control sunt fragmentate între mai multe instituții: Vama (Ministerul Finanțelor), Comerț (Ministerul Economiei), Agricultură (MADR) și INS, care publică date cu întârzieri de cel puțin un an și doar în valori monetare, nu cantitative.

„Comerțul liber fără date, fără control și fără standarde egale nu este comerț liber, ci dumping mascat”, avertizează AAC, care cere crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale.

Ce urmează pentru acordul Mercosur

Acordul UE–Mercosur ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, între Uniunea Europeană și Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, acoperind peste 700 de milioane de consumatori. Acordul ar facilita exporturile europene de mașini, utilaje, vinuri și băuturi spirtoase, dar ar permite și intrarea pe piața UE a unor volume mai mari de carne de vită, zahăr, orez, miere și soia din America de Sud.

Deputații europeni nu vor vota acordul în ansamblu decât în lunile următoare, însă miercuri ar urma să se pronunțe asupra unei posibile sesizări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În cazul unui vot favorabil, CJUE va analiza compatibilitatea acordului cu tratatele UE, iar un aviz negativ ar obliga la modificarea acestuia înainte de intrarea în vigoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.