Proiectul Ro-HydroHub. Câciu: ”Este un model care trebuie perpetuat”
La Palatul Victoria, a fost...
Miniştrii francezi ai afacerilor externe şi ai armatei, Catherine Colonna şi Sébastien Lecornu, au încheiat, săptămâna aceasta, două turnee diplomatice în zona indo-pacifică, unde se accelerează manevre strategice majore şi negocieri de alianţe, ca răspuns la creşterea în putere, din ce în ce mai agresivă, a Chinei.
Aflată la Canberra, la începutul săptămânii, Catherine Colonna a anunțat, alături de omologul ei australian Penny Wong, că armata celor două națiuni va oferi acces reciproc la bazele din Oceanul Pacific și Oceanul Indian.
„Suntem o națiune din Pacific. Și suntem hotărâți să extindem cooperarea noastră cu partenerii noștri din regiune”, a asigurat ministrul francez. În timpul turneului său care l-a purtat în Filipine și Noua Caledonie, înainte ca, vineri, să ajungă în Malaezia, Sébastien Lecornu a promis, de asemenea, o consolidare a angajamentului militar al Franţei în Pacificul de Sud.
Europa din ce în ce mai implicată
În timp ce Franţa dispune de resurse militare limitate în regiune - 7.000 de militari distribuiţi în 5 comandamente distincte, din Djibouti, în Polinezia Franceză -, Parisul menţine un puternic angajament operaţional şi împinge celelalte ţări europene să se implice mai mult în Indo-Pacific.
"Franţa a jucat un rol crucial în discuţia din Europa despre necesitatea unui angajament în această zonă", a reamintit Michito Tsuruoka, un specialist în probleme de securitate la Universitatea Keio din Tokyo.
Expertul subliniază implicarea tot mai mare a Regatului Unit, a Germaniei sau a Italiei într-o zonă în care Statele Unite construiesc deja în mod sistematic o rețea de alianțe sau parteneriate cu Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, precum și cu mai multe națiuni din Asia de Sud-Est.
"Toate ţările euro-atlantice îşi dau seama că o gravă criză de securitate în Indo-Pacific ar afecta în egală măsură stabilitatea lor", a declarat Benedetta Berti, responsabilă de planificarea politică la secretariatul general al NATO.
În discursurile lor, miniștrii subliniază necesitatea de a se organiza pentru a răspunde crizelor de mediu sau pentru a combate pescuitul ilegal. Motivul principal al acestei activităţi diplomatice intense rămâne însă agresivitatea crescândă a Chinei în regiune.
"O criză în strâmtoarea Taiwan, în care ar fi implicate cele trei mari economii ale planetei (SUA, China, Japonia), ar avea un impact considerabil asupra ţărilor europene", insistă profesorul de relaţii internaţionale Yuichi Hosoya, înainte de a sublinia pericolul generat de tensiunile din Marea Chinei de Sud, pe care Beijingul ar dori să o controleze în totalitate, sau din jurul insulelor japoneze Senkaku, revendicate şi ele de regimul comunist.
În ultimele luni, ciocnirile s-au înmulţit în zonă, în special între nave filipineze, care navighează în apropierea coastelor lor, şi ambarcațiuni ale pazei de coastă chineze sau ale unei miliţii maritime care se desfăşoară la 1.500 de kilometri sud de China. La sfârșitul lunii noiembrie, navele militare australiene și chineze au intrat într-o confruntare foarte tensionată în largul coastelor Japoniei. În primăvară, marinarii vietnamezi au fost nevoiți să facă față militarilor chinezi.
Teama că Trump se întoarce
"Această presiune chineză neîncetată a stârnit îngrijorarea vecinilor săi şi a convins multe ţări din regiune să se angajeze într-o strategie de echilibru faţă de China", notează pentru Foreign Policy, Derek Grossman, analist la Rand Corp. "Trebuie constatat că aceste parteneriate sau alianţe cu Statele Unite în Indo-Pacific au atins astfel, în acest an, un nivel de profunzime şi intensitate pe care nu l-au cunoscut până acum în istorie", subliniază expertul.
Analiştii observă că multe capitale au decis, de asemenea, să se alăture acestui joc de alianţe arbitrat de Washington, temându-se să asiste în curând la o inversare a strategiei americane în regiune. "Există multă incertitudine cu privire la ceea ce se va întâmpla anul viitor în Statele Unite", susţine Michito Tsuruoka, referindu-se la o posibilă întoarcere la putere a lui Donald Trump, ale cărui cabriole diplomatice au dezlănţuit Indo-Pacificul. De aceea trebuie construite legături puternice.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
La Palatul Victoria, a fost...
Curs valutar BNR, 21 noiembrie...
Activitatea RAR este blocată...
Premierul Marcel Ciolacu a făcut un anunț important...
Decizia adoptată în ședința de...
Trenul nou a fost anulat joi...
În şedinţa de joi a...
Legile gravitației par să se...
Evenimentul va avea loc, cel mai probabil, în primele...
MF sprijină autoritățile locale...
Potrivit celui mai recent...
La data de 19 noiembrie 2024,...
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a...
O nouă inițiativă legislativă promite să revoluționeze...
Scădere uşoară a vânzărilor de autoturisme Dacia în...
Proiect de OUG pentru...
Bursa de Valori Bucureşti a deschis pe verde şedinţa de...