Chisăliță: Nimeni nu vinde, nimeni nu cumpără: piața gazelor e în aer

O liberalizare fără pregătire și cu incertitudine

România se află, pentru a patra oară în ultimii cinci ani, în pragul unei liberalizări a pieței de gaze. Dar, potrivit lui Dumitru Chisăliță, statul repetă aceleași greșeli: nu pregătește momentul, nu oferă predictibilitate și menține intenționat senzația că liberalizarea ar putea fi amânată.

Această ambiguitate creează panică și blochează piața angro, care intră într-o stare de „îngheț”: producătorii și importatorii preferă să nu vândă până nu există certitudinea că liberalizarea va avea loc la 1 aprilie 2026 - comportament perfect logic din punct de vedere economic, arată Chisăliță.

Piața angro, paralizată: lipsa ofertelor, lichiditate minimă și prețuri incerte

În prezent, pe bursele de gaze și pe piața bilaterală vizibilă, volumele disponibile sunt minime. Deși producția internă este stabilă și importurile sunt gestionabile, actorii majori nu scot gazele la vânzare.

Motivul? Cât timp statul trimite semnale contradictorii și există riscul unor noi plafonări, intervenții retroactive sau schimbări bruște de reglementare, jucătorii adoptă o strategie defensivă: mai bine așteptăm decât să vindem acum la preț mic și să fim obligați ulterior să respectăm un nou preț impus.

Această strategie, combinată cu tăcerea autorităților, creează o criză artificială care împinge costurile în sus.

Citește și: Se scumpesc sau nu gazele anul viitor, după eliminarea plafonării? Răspunsul unui expert

Valoarea economică a „neacțiunii”: cum se generează o criză artificială

În piețele volatile, amânarea vânzării poate fi cea mai profitabilă decizie. Așteptarea prelungită:

• creează panică în rândul furnizorilor,

• forțează achiziții de urgență la prețuri mari,

• reduce transparența,

• destabilizează lanțul de aprovizionare.

Chisăliță subliniază că România a mai trecut printr-o astfel de situație în 2016, când importurile s-au făcut la prețuri mai mari decât gazul intern, distorsionând întregul sistem.

Statul - principalul beneficiar al prețurilor mari

Prețuri mari la gaze înseamnă încasări mari din taxarea producției, din accize și din TVA. Așadar, spune expertul, statul câștigă pe termen scurt din haosul pe care chiar îl generează.

În plus, prin menținerea unui cadru impredictibil, autoritățile obțin și un avantaj politic: pot da vina pe altcineva - „piața” sau „liberalizarea” - în timp ce evită să își asume responsabilitatea pentru scumpirile provocate administrativ.

Trei vulnerabilități majore ale pieței

Chiar dacă România are resurse, piața este expusă din cauza guvernanței slabe. Chisăliță identifică trei riscuri-cheie:

Furnizorii nu au de unde cumpăra gaze.
Fără ofertă internă, furnizorii sunt forțați să importe sau să achiziționeze la prețuri de avarie.

Piața angro nu oferă prețuri reale.
Lipsa de lichiditate creează anxietate și distorsionează întreg lanțul de aprovizionare.

Statul poate interveni oricând.
Frica de noi OUG-uri, noi plafonări sau noi obligații paralizează deciziile comerciale.

Un blocaj strategic, nu o criză reală de resurse

„Piața angro de gaze din România nu este în criză din cauza resurselor, ci din cauza inacțiunilor statului” - este concluzia lui Chisăliță.

Cu alte cuvinte, avem gaz, dar nu avem încredere. Nu liberalizarea scumpește gazul, ci statul, prin lipsa de pregătire și incoerență.

Ce ar trebui să facă statul pentru a evita dezastrul

Expertul propune o listă clară de măsuri:

• creșterea lichidității reale pe bursă,

• reguli stabile, anunțate din timp,

• separarea politicilor sociale de mecanismele comerciale,

• sancționarea fermă a abuzurilor, inclusiv interzicerea companiilor și managerilor vinovați de manipularea pieței.

Fără reconstrucția încrederii, piața va continua să funcționeze la voia întâmplării

Furnizorii așteaptă producătorii. Producătorii așteaptă statul. Statul nu trimite semnale clare. Rezultatul este un cerc vicios care împinge prețurile în sus, fără legătură cu realitatea pieței.

România nu are o problemă de resursă. Are o problemă de guvernanță.

Și, avertizează Dumitru Chisăliță, dacă statul nu intervine cu reguli clare, liberalizarea din 2026 va veni cu o explozie artificială de prețuri, creată chiar de autoritățile care ar trebui să o prevină.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.