Impozitul minim global: noi obligații fiscale pentru multinaționale, introduse prin ordonanță

Actul normativ introduce în legislația națională reguli detaliate privind schimbul automat de informații fiscale legate de impozitul minim global, aplicabil marilor grupuri de companii, în cadrul așa-numitului Pilon II al reformei fiscale internaționale promovate la nivelul OCDE și al Uniunii Europene.

Modificările propuse vizează în mod direct grupurile de întreprinderi multinaționale și grupurile naționale de mari dimensiuni, care intră sub incidența impozitului suplimentar reglementat de Legea nr. 431/2023. Prin ordonanță sunt introduse noi articole în Codul de procedură fiscală – art. 291⁷, 291⁸ și 291⁹ – precum și o anexă complet nouă, care stabilesc cadrul procedural pentru depunerea declarațiilor informative și pentru schimbul automat de informații între autoritățile fiscale din statele membre.

Ce se modifică în Codul de procedură fiscală

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea expresă a regulilor privind formatul standard de raportare a impozitului suplimentar. Entitățile constitutive desemnate din cadrul grupurilor multinaționale vor fi obligate să utilizeze un model standard de declarație, stabilit la nivel european, pentru raportarea impozitului minim global. Acest model va fi folosit atât pentru depunerea declarațiilor către autoritatea fiscală națională, cât și pentru schimbul automat de informații între statele membre.

Totodată, Codul de procedură fiscală este completat cu prevederi care reglementează modul în care autoritatea fiscală din România va transmite, prin schimb automat, informațiile primite din declarațiile privind impozitul suplimentar către celelalte state membre interesate. Schimbul de informații va include secțiunea generală a declarației, precum și secțiunile jurisdicționale relevante, în funcție de drepturile de impozitare ale fiecărui stat.

Prin noile articole introduse, se stabilesc clar situațiile în care informațiile sunt transmise integral și cazurile în care anumite jurisdicții primesc doar părți limitate din declarație, de exemplu atunci când aplică un impozit suplimentar național calificat sau mecanismul UTPR cu procent alocat zero.

Citește și: Guvernul începe implementarea Strategiei de reformă a companiilor de stat. Lista primelor 17 companii analizate

Obligații noi pentru grupurile mari și pentru autoritatea fiscală

Proiectul de ordonanță creează obligații suplimentare atât pentru contribuabilii vizați, cât și pentru autoritatea fiscală. Grupurile multinaționale și grupurile naționale de mari dimensiuni vor trebui să se conformeze unor cerințe stricte privind forma, conținutul și termenul de depunere a declarațiilor informative legate de impozitul suplimentar.

În paralel, autoritatea fiscală din România va avea obligația de a asigura schimbul automat de informații într-un calendar bine definit, cu termene clare pentru transmiterea datelor către celelalte state membre. Conform documentelor, primul schimb efectiv de informații va avea loc, cel mai devreme, la 1 decembrie 2026, pentru perioadele fiscale relevante, iar schimburile ulterioare se vor realiza anual.

Actul normativ mai introduce reguli privind prioritizarea acestor schimburi de informații în raport cu alte instrumente juridice europene, stabilind că noile prevederi vor avea prioritate atunci când sunt incidente în materia impozitului suplimentar.

De ce apare acum: presiunea UE și Pilonul II

Adoptarea ordonanței este justificată de necesitatea alinierii României la noile standarde europene privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. Directiva (UE) 2025/872 extinde cadrul de schimb automat de informații instituit anterior prin DAC, pentru a include raportările privind impozitul minim global, un element-cheie al Pilonului II al reformei fiscale internaționale.

În nota de fundamentare, Guvernul subliniază că neadoptarea la timp a acestor măsuri ar putea conduce la disfuncționalități majore în schimbul de informații fiscale cu celelalte state membre și la riscuri de neconformare la obligațiile asumate de România la nivel european. În plus, implementarea DAC9 este esențială pentru aplicarea coerentă a regulilor privind impozitul minim global, menite să combată erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor către jurisdicții cu impozitare redusă.

Impactul estimat și pașii următori

Potrivit documentelor oficiale, măsurile propuse nu au un impact bugetar direct imediat, rolul lor fiind în principal unul procedural și de cooperare administrativă. De asemenea, Guvernul susține că noile reguli nu creează distorsiuni concurențiale, ci urmăresc asigurarea unui tratament fiscal uniform pentru marile grupuri economice, indiferent de structura sau de jurisdicțiile în care își desfășoară activitatea.

După parcurgerea procedurii de transparență decizională, ordonanța urmează să fie adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial, moment din care noile prevederi vor deveni aplicabile. Prin această modificare a Codului de procedură fiscală, România face un pas esențial în implementarea completă a Pilonului II și în integrarea deplină în noul cadru european de cooperare fiscală, sub coordonarea Guvernul României și în conformitate cu cerințele stabilite la nivelul Uniunii Europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.