Cinci preziceri îndrăznețe din trecut despre cum ar fi trebuit să muncim în viitor

1. Aldous Huxley, autorul romanului Brave New World, prezicea în 1950 că în 2000 muncitorii se vor bucura de îmbunătățiri importante în ceea ce privește plata muncii, orele muncite, atitudinea șefului și mediul fizic înconjurător în care vor munci. Tehnologizarea și automatizarea nu vor face muncitorii doar mai productivi, ci și mai bogați, estima el. Din păcate, chiar dacă muncitorii de azi sunt mult mai productivi decât cei din 1950, nu se poate spune că sunt și mai bogați: între 2005 și 2014, două treimi din venitul gospodăriilor, din 25 de economii avansate, au înregistrat o stagnare, sau chiar mai rău, o depreciere.

2. În 1964, scriitorul science-fiction Arthur C. Clarke avea viziunea unei lumi, la nivelul anului 2014, în care toți oamenii vor fi în contact instantaneu unii cu alții, indiferent unde se vor afla. Oamenii vor putea să își contacteze prietenii oriunde pe Glob, fără ca măcar să le cunoască poziția exactă, prezicea el. C. Clarke a anticipat perfect: internetul a permis crearea unei forțe de muncă digitalizate, descentralizate, în cadrul căreia aproximativ 70% dintre angajați lucrează de la distanță cel puțin o dată pe săptămână.

3. Până la jumătatea secolului 20, automatizarea prevestea schimbări majore. ”Până în 2000, mașinile vor produce atât de mult încât fiecare individ va fi independent financiar, fără să mai fie nevoie să muncească, iar oamenii vor avea ca principală preocupare cum să își petreacă timpul liber”, preziceau în 1966 editorii revistei Time. Cu așa de mulți bani la îndemână, o societate orientată spre plăceri se va afla în iminența degenerării modului în care oamenii își vor petrece timpul liber, completau ei. Se pare însă că privilegiata lume occidentală își umple în ziua de azi timpul liber cu tot mai multă muncă: în Franța, Germania și Marea Britanie, peste 20% dintre angajați lucrează și în weekenduri, iar în SUA procentul este aproape de 30%.

4. În almanahul Omni apărea în 1982 o listă de meserii care vor fi ocupate exclusiv de roboți: muncitori în uscătoriile de haine, fermieri, casieri, funcționari bancari. Astăzi însă este încă mult mai ieftin să angajezi muncitori prost plătiți decât roboți extrem de scumpi, care să facă aceste meserii.

5. Tot în 1982, când New York Times l-a întrebat pe directorul Institutului pentru viitor, Roy Amara, care estimează că vor fi cele mai mari schimbări în domeniul forței de muncă, acesta a răspuns că cele de ordin cultural. Munca va fi condusă de muncitori, nu de șefi, iar la locul de muncă va fi întâlnită mai degrabă o atmosferă de cooperare, decât de adversitate.

Muncitorii vor căuta împlinirea intelectuală și psihologică, nu doar satisfacțiile materiale, a completat Amara.

După 20 de ani, predicția sa pare că s-a îndeplinit, cel puțin în parte: 57% dintre americanii tineri, aparținând generației ”millennials”, spun că ei caută să obțină la locul de muncă mai degrabă o împlinire persoanală, decât una de ordin financiar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.