Cine controlează cu adevărat economia României. Paradoxul businessului autohton, explicat în cifre

Două economii care coexistă în România

Datele arată o structură economică profund dezechilibrată. Aproximativ 790.000 de firme românești generează 48% din cifra de afaceri totală a economiei, dar asigură 63% din locurile de muncă, adică în jur de 2,6 milioane de angajați. În schimb, companiile cu capital străin, care reprezintă mai puțin de 6% din totalul firmelor și angajează sub 30% din forța de muncă, concentrează peste 45% din cifra de afaceri și mai mult de două treimi din capitalurile proprii totale.

Practic, economia românească funcționează cu două viteze: una construită de antreprenori locali, foarte numeroasă și intensivă în muncă, și alta mult mai restrânsă ca număr de firme, dar dominantă din punct de vedere financiar, controlată de capitalul străin.

Citește și: Guvernul, pe ultima sută de metri, a adoptat o mega Ordonanță de Urgență

Paradoxul profitabilității: românii câștigă mai bine, dar cresc mai greu

Un element-cheie evidențiat de analiză este diferența de profitabilitate. La nivel agregat, firmele românești generează aproximativ 66% din soldul profitului net al economiei, cu o marjă medie de peste 8%, de peste două ori mai mare decât cea a companiilor cu capital străin.

Cu toate acestea, nivelul scăzut de capitalizare limitează capacitatea firmelor românești de a investi, de a se extinde și de a face achiziții. În contrast, companiile internaționale dispun de capitaluri proprii consistente, sunt mai „bancabile”, cresc mai rapid și integrează mai ușor producția locală în lanțuri economice globale. Peste două treimi din capitalurile proprii din economia românească sunt controlate de firme cu capital străin, în timp ce antreprenorii români dețin puțin peste un sfert.

Există și excepții care schimbă regula

Analiza arată însă că tabloul nu este complet rigid. În ultimii ani au apărut grupuri antreprenoriale românești care, prin reinvestirea constantă a profiturilor, au reușit nu doar să devină lideri locali, ci și să ajungă suficient de puternice pentru a face achiziții. Printre exemplele relevante se numără grupurile controlate de familia Pavăl (Dedeman), Anca Vlad (Fildas și Catena) sau Dan Ostahie (Altex), care demonstrează că capitalizarea susținută poate schimba raportul de forțe.

Potrivit analizei, miza nu este o competiție între capitalul românesc și cel străin. Problema de fond este ca tot mai multe firme românești să reușească să crească și să se capitalizeze, astfel încât diferența dintre numărul mare de companii locale și greutatea lor economică să se reducă în timp.

Companiile de stat, un jucător mic numeric, dar mare economic

Un capitol separat îl reprezintă companiile de stat. Deși acestea reprezintă sub 0,5% din totalul firmelor care au depus bilanț pentru 2024, impactul lor economic este disproporționat. Ele generează peste 3% din cifra de afaceri totală și mai mult de 6% din soldul profitului net agregat.

În plus, firmele de stat controlează aproape 5% din capitalurile proprii și peste 5% din totalul angajaților, având o dimensiune medie mult mai mare decât firmele antreprenoriale private, ceea ce le conferă un rol strategic în economie, în ciuda ponderii reduse ca număr.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.