Premierul Nicolae Ciucă afirmă că actuala coaliţie coaliţie de guvernare doreşte creşterea pensiilor de la începutul lunii ianuarie 2023, dar atrage atenţia că majorarea trebuie să ţină cont de posibilităţile bugetare, astfel că nu poate fi mai mare de 11%.

Discuţii au loc şi cu privire la majorarea salariului minim până la 3.000 de lei, iar ambele măsuri ar putea fi incluse în proiectul de buget pentru anul viitor, a spus premierul la finalul şedinţei conducerii PNL de astăzi. El a mai precizat că proiectul de plafonare a preţurilor la lemnul de foc trebuie prezentat în guvern până miercuri de Ministerul Mediului împreună cu Ministerele Economiei şi Finanţelor, transmite Rador.

Citeşte şi: Totul despre contribuția la pensii. Cele mai importante modificări

Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de Guvern 16/2022, Codul fiscal a suferit o serie de modificări substanțiale, care au vizat inclusiv contribuțiile obligatorii. 

Astfel, începând cu veniturile din luna august, contribuţia de asigurări sociale (CAS, adică cea pentru pensii) datorată de persoane fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu va putea fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculate prin aplicarea cotei standard (25%) sau a celei pentru domeniul construcțiilor ori pentru sectorul agricol, după caz, asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale.

În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii în baza unor contracte individuale de muncă încheiate cu angajatori ce activează în construcții, agricultură sau industria alimentară, cota CAS se reduce, până la data de 31 decembrie 2028, de la 25%, la 21,25%. Cu alte cuvinte, în cazul angajaților cu contracte part-time venitul la care se vor calcula contribuțiile va fi salariul brut aferent unei norme întregi, nu venitul efectiv realizat de salariat, așa cum era până la apariția OG 16/2022.

Noile prevederi nu se vor aplica în cazul:

- elevilor sau studenţilor cu vârsta până la 26 de ani, ce urmează o formă de şcolarizare;

- ucenicilor în vârstă de până la 18 de ani;

- persoanelor cu dizabilităţi sau altor categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de opt ore pe zi;

- pensionarilor pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/ statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

- celor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de bază minim brut pe ţară.

Prin aceeași Ordonanță a fost stabilită și modificarea bazei anuale de calcul al CAS în cazul celor care realizează venituri din activităţi independente și/ sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/ sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declarației unice.

Astfel, începând de anul viitor, baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu va putea fi mai mic decât:

- nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;

- nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Pe de altă parte, începând cu ianuarie 2023, nu vor intra în baza lunară de calcul al CAS următoarele venituri cumulate lunar, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază:

- prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare;

- contravaloarea hranei acordate de către angajator (nu se aplică angajaților care beneficiază de tichete de masă);

- cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, în limita unui plafon lunar de 20% din salariul de bază minim brut pe țară;

- contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului;

- contribuțiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii (echivalentul în lei al sumei de 400 euro);

- sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă, pentru partea care depășește plafonul lunar de 400 de lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.