Concedierea salariaților. Ce amenzi pot primi angajatorii dacă nu respectă regulile

Actul normativ menționat a venit, spre exemplu, inclusiv cu și mai multe situații care interzice concedierea angajaților. Este vorba, mai exact, despre concedierile mai mult sau mai puțin vindicative. Concret, este interzisă concedierea pe fondul unei solicitări de mutare pe un post vacant cu condiții de muncă mai favorabile. Practic însă, dacă angajatorul își motivează refuzul față de aceste solicitări într-un mod cât mai obiectiv, el ar putea scăpa de consecințele prevăzute în legislație și care pot ajunge chiar și la încheirea raportului de muncă.

Legea nr. 283/2022 a introdus în Codul muncii, dreptul salariatului de a solicita, după o vechime de șase luni și după finalizarea perioadei de probă, mutarea pe un post vacant cu condiții de muncă mai favorabile. Aceeași lege stipulează că le este interzis angajatorilor să-i dea afară pe salariații care și-au exercitat acest drept. Mai exact, este interzisă concedierea pe fondul exercitării acestui drept. 

Practic, dacă angajatorul nu-și poate susține în instanță cazul de concediere și angajatul demonstrează care ar fi fost motivul concedierii sale, de fapt, acesta poate obține anularea deciziei și reintegrarea sa în funcție.

Totodată, există și o amendă ce poate fi aplicată de inspectorii de muncă pentru astfel de concedieri - între 4.000 și 8.000 de lei. 

Reamintim că, dacă primește astfel de solicitări, angajatorul are obligația de a răspunde motivat, în scris, în termen de 30 de zile. Pentru a evita astfel de situații conflictuale cu angajații, atunci când refuză cererile lor de mutare pe un post vacant cu condiții de muncă mai favorabile, angajatorii trebuie să se asigure că motivele susținute sunt suficient de bune și obiective pentru a nu lăsa loc, ulterior, de aprecieri contrarii din partea instanței sau a inspectorilor de muncă, scrie Avocatnet.

Citește și Vârsta de pensionare. Perioadele care nu sunt considerate vechime în muncă

Conform legislației în vigoare, concediile de odihnă, de incapacitate temporară de muncă din cauza unor accidente sau boli profesionale, precum și cele la care au dreptul părinții pentru nașterea, creșterea și îngrijirea copilului sunt luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie. Deși unele dintre acele perioade sunt necontributive, ele sunt asimilate ca stagii de cotizare.

Excepție de la regulă o constituie absențele nemotivate și concediile fără plată care, potrivit Codului muncii, se scad din vechimea în muncă. Așadar, concediile fără plată sunt cele care nu se vor lua în calcul pentru vechimea în muncă, dar nu cele de odihnă.

Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 

Trecem în revistă concediile care sunt considerate vechime în muncă, precum și indemnizațiile care se acordă pentru unele tipuri de concedii. 

1. Concediul de odihnă - fiecare salariat trebuie să-și poată lua anual măcar 20 de zile libere.

2. Concediul pentru incapacitate temporară de muncă se acordă în baza unui certificat medical. Perioada acestui concediu e recunoscută expres în Legea pensiilor ca perioadă de cotizare, chiar dacă e necontributivă.

Pe perioada acestui concediu se acordă și o indemnizație, pe o perioadă de 183 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical. 

3. Concediile pe care le pot lua părinții pentru nașterea, creșterea și îngrijirea copiilor: 

- Concediul de risc maternal se acordă gravidelor, femeilor care au născut recent și celor care alăptează, atunci când la locul de muncă există riscuri pentru securitatea/sănătatea salariatelor ori repercusiuni asupra sarcinii/alăptării. Pe perioada acestui concediu se acordă o indemnizație de 75% din media veniturilor din ultimele șase luni dinaintea acestuia, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003.

- Concediul de maternitate este luat de salariatele care urmează să nască, acordat împărțit între perioada de sarcină și cea de lăuzie (în total, cel mult 126 de zile). Și aici se acordă o indemnizație, de 85% din media veniturilor din ultimele şase luni.

- Concediul paternal este singurul concediu care aparține exclusiv taților și se acordă pe o durată de cinci zile lucrătoare, în primele opt săptămâni de la nașterea copilului.

- Concediul de creștere a copilului, ce poate fi acordat oricăruia dintre părinți, este cel mai mare dintre acestea, fiind de până la doi ani (trei ani, în cazul copilului cu handicap). Indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului. 

- Concediul de acomodare pentru cei care adoptă este de cel mult un an, cuantumul indemnizației fiind de 85% din veniturile realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani și nu poate fi mai mică de 1.787 de lei și nici mai mare de 8.500/lună.

- Angajații au dreptul și la un concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la șapte ani, conform OUG nr. 158/2005. În cazul copilului cu handicap însă, pentru afecțiunile intercurente, concediul este până la împlinirea vârstei de 18 ani. Indemnizația este de 85% din baza de calcul, care este determinată ca medie a veniturilor lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.