Consiliul Uniunii Europene menţine procedura de deficit excesiv pentru România

Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia sunt statele membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, anunţase recent Comisia Europeană (CE).

Într-un comunicat al Consiliului UE se arată că "România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi corecta deficitul şi, prin urmare, procedura ar trebui să rămână deschisă".

Scopul procedurilor de deficit excesiv este ca statele membre UE să-şi ţină sub control bugetele. În teorie, procedurile pot duce la amenzi, dar nu s-a întâmplat niciodată. În urma deschiderii procedurilor, până la finalul anului, statelor membre UE li se va cere să aprobe recomandările CE privind modul de rezolvare a problemei deficitelor în termenul prevăzut.

Dintre statele membre aflate în procedura de deficit excesiv, în 2023, Italia a avut cel mai ridicat deficit bugetar (7,4% din PIB), urmată de Ungaria (6,7% din PIB), România (6,6% din PIB), Franţa (5,5% din PIB), Polonia (5,1% din PIB), Malta şi Slovacia (ambele cu 4,9% din PIB) şi Belgia (4,4%).

În aprilie, statele membre UE au adoptat noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară din Uniune o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis. Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani, dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an, atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB, şi cu jumătate de punct, dacă nu atinge acel nivel. Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5%, pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Deficit de 3,6% din PIB, în prima jumătate a anului

Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 63,67 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB, faţă de deficitul de 37,21 miliarde lei, respectiv 2,32% din PIB aferent celor şase luni ale anului 2023, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, date vineri publicităţii.

În primele cinci luni, deficitul înregistrat a fost de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,4% din PIB.

Veniturile totale au însumat 275,50 miliarde lei în prima jumătate a anului 2024, înregistrând o creştere de 13,5% (an/an), susţinută de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit şi venituri nefiscale.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 339,17 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele şase luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 1,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 17,4% din PIB la 19,2% din PIB.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.