Coreea de Sud, noul gigant al industriei mondiale a apărării

Vecină cu Ucraina și cu enclava rusă Kaliningrad, Polonia, membră a Uniunii Europene și a NATO, își sporește comenzile de armament pentru a "preveni o eventuală agresiune", după cum justifică președintele Andrzej Duda. Presată să înlocuiască un mare număr de arme care datează din epoca sovietică, țara, care și-a cumpărat mult timp echipamentele de la companii germane, americane, britanice și israeliene, se îndreaptă acum spre Seul pentru a orchestra modernizarea spectaculoasă a armatei sale.

O ascensiune fulminantă 

În total, Varșovia a comandat echipamente în valoare de peste 12,5 miliarde de euro de la producătorii coreeni începând din 2021. Aceste contracte au propulsat Coreea de Sud în fruntea clasamentului mondial al vânzărilor de armament. Numai în 2022, țara a înregistrat vânzări internaționale în valoare de 15,5 miliarde de euro, față de 6,6 miliarde de euro cu un an înainte și mai puțin de 3 miliarde de euro în 2020.

Potrivit celor mai recente statistici ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), din 2000 până în 2020, Coreea de Sud a urcat de pe locul 31 pe locul 7 în lume în ceea ce privește exporturile de echipamente militare. Președintele sud-coreean, conservatorul Yoon Suk-yeol, țintește să ajungă, până în 2027, pe locul 4 în lume, imediat după Franța.

Pe lângă obuzierele K9 de la Hanwha, Polonia va primi o mie de tancuri K2 Black Panther proiectate de Hyundai Rotem, 48 de avioane de luptă ușoare FA-50 de la Korea Aerospace Industries (KAI) - ele vor înlocui treptat vechile Mig29 - și 300 de lansatoare multiple de rachete Chunmoo, produse tot de Hanwha Defense.

Acest conglomerat ilustrează ascensiunea fulminantă a industriei de armament coreene. Înființat în 1952, chiar înainte de sfârșitul Războiului din Coreea, grupul, numit pe atunci Korea Explosives, dorea să fabrice propria dinamită pentru a contribui la marile lucrări de reconstrucție a țării devastate de conflict. Coreea de Sud a devenit astfel a doua națiune asiatică, după Japonia, care a reușit să producă strategic nitroglicerină. Redenumit Hanwha, grupul s-a extins treptat în sectoarele petrochimic și financiar, înainte de a deveni, în urma mai multor achiziții, un actor complet în sectorul apărării.

Doctrina Nixon

Foarte repede a beneficiat și de sprijinul autorităților de la Seul, care doreau să dezvolte o industrie națională de apărare. "După Războiul din Coreea și după anunțarea în 1969 a Doctrinei Nixon, care preconiza retragerea trupelor americane din peninsula coreeană, guvernul coreean a înțeles că trebuie să își construiască propria industrie de securitate", explică Choi Gi-il, profesor de științe militare la Universitatea Sangji. "De atunci, țara a trăit cu acest sentiment de anxietate. Ea știe că nu se poate baza doar pe aliați, precum Statele Unite", insistă specialistul.

Sub regimul autoritar al lui Park Chung-hee (1961-1979), el însuși fost militar, administrația a încurajat industriile civile legate de apărare să colaboreze la crearea unui sistem independent de producție de armament, bazându-se uneori pe know-how-ul dobândit, sub licență, de la armata americană în Vietnam. Sub sloganul liderului "o națiune bogată, o armată puternică", chaebol-urile - denumire folosită în Coreea de Sud pentru marile conglomerate private - au fost mobilizate ca subcontractori pentru guvern, care urmărea să stimuleze dezvoltarea economică națională și să modernizeze armata.

În timp ce aliații europeni ai Washingtonului au avut tendința de a-și reduce efectivele militare și capacitatea de producție de armament după Războiul Rece, Coreea de Sud, indiferent de culoarea politică a guvernelor sale, și-a continuat efortul de dezvoltare militară, în condițiile în care Coreea de Nord devenise și mai amenințătoare odată cu dobânirea tehnologiei nucleare. 

Adversari de temut

Cu timpul, marile conglomerate private au devenit producători importanți capabili să își exporte singure produsele. Primele contracte au fost încheiate la sfârșitul anilor 1970, înainte de a lua avânt în anii 2000. În afară de Polonia, obuzierele Hanwha au fost cumpărate de Turcia, India, Finlanda, Estonia, Egipt și Australia. Lansatoarele sale de rachete Chunmoo sunt folosite în Polonia și în Emiratele Arabe Unite. 

Korea Aerospace Industries a livrat peste 130 de avioane de antrenament sau avioane de luptă ușoare din "familia" T-50 către alte țări, zburând acum pe cerul Thailandei, al Filipinelor și al Indoneziei. Versiunea sa FA-50 este așteptată în Polonia și Malaezia. Specialistul în electronică LIG Nex1, care lucrează la o serie de contracte cu francezii de la Thales, livrează sisteme de rachete și de apărare în Orientul Mijlociu și în Asia de Sud-Est, în timp ce marele șantier naval Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) a echipat armatele britanică și norvegiană cu petroliere și a început chiar să livreze submarine marinei indoneziene.

Avantaje evidente

Prin urmare, sud-coreenii sunt acum de temut în toate licitațiile. "Au cel puțin trei avantaje față de concurenții lor", rezumă Ramon Pacheco Pardo, profesor la King's College și membru nerezident al Institutului Sejong. "Armele lor sunt sofisticate și au beneficiat adesea de tehnologie americană sau de o anumită formă de expertiză. Acest lucru este văzut ca un avantaj de către țările cumpărătoare", explică specialistul. "Din cauza alianței cu Statele Unite, sistemele lor respectă, de asemenea, standardele NATO. Ele pot fi integrate rapid, fără modificări suplimentare majore", notează el. "Mai presus de toate, Coreea de Sud este capabilă să livreze foarte repede țărilor care se simt imediat amenințate și care nu vor să aștepte mai mulți ani pentru a-și primi armele", adaugă Ramon Pacheco Pardo.

Cu liniile lor de producție foarte eficiente, grupurile coreene pot produce la scară mare și pot oferi prețuri atractive datorită costurilor reduse. De asemeneae, ele sunt mai dispuse, comparativ cu alți jucători, să accepte transferuri de tehnologie sau coproducții, sub licență, în țările cliente. O mare parte din tancurile K2 comandate de Varșovia vor fi asamblate într-o fabrică poloneză, în cadrul unui consorțiu cu Hyundai Rotem. Egiptul va fabrica zeci de T-50 achiziționate de la KAI. Iar anul viitor, Hanwha Defense va inaugura o imensă fabrică de producție a obuzierelor K9 în Geelong, Australia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.