CCR decide asupra Legii energiei electrice și a gazelor naturale

Preşedintele menţionează în sesizare că, în urma parcurgerii unui nou ciclu legislativ şi a amendamentelor aduse de Parlament, actul normativ avut în vedere a fost adoptat "cu depăşirea limitelor reexaminării preşedintelui României".

Prin cererea de reexaminare formulată în data de 12 decembrie 2023, şeful statului a solicitat, în principal, corelarea definiţiei date prosumatorului potrivit dispoziţiilor legii, conform cărora producătorii de energie electrică cu capacităţi mai mari sau egale de 1 MW sunt supuşi licenţierii, fiind astfel realizată ca activitate primară, identic cu orice alt producător.

De asemenea, preşedintele a cerut atunci reanalizarea posibilităţii ca prosumatorul să poată compensa financiar excedentul de energie electrică produsă şi livrată la un loc de producere şi consum cu energia electrică consumată din reţea pentru alte locuri de consum şi/sau locuri de producere şi consum ale acestora doar "dacă locurile de consum şi/sau de producere şi consum sunt racordate la reţeaua electrică a aceluiaşi operator de distribuţie a energiei electrice, cu condiţia ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară", aspect ce ar constitui o barieră în privinţa accesului prosumatorilor la piaţa de energie electrică.

Citiţi şi: Voucherele la gaze – ajutor real sau încă o promisiune? Chisăliţă (AEI): Măsura riscă să fie doar un exercițiu de imagine

Totodată, era cerută reevaluarea soluţiei de exceptare a prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW de la responsabilitatea în materie de echilibrare, de suportare a costurilor generate de dezechilibrele create în reţea, în condiţiile Regulamentului UE.

Conform cererii de reexaminare din 2023, şi reevaluarea aplicării noii limite a puterii instalate pentru care furnizorii de energie electrică vor fi obligaţi să realizeze o compensare cantitativă, respectiv cea de 400 de kW, şi asupra contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice, dar şi eliminarea perioadei de 24 de luni în care diferenţa dintre cantitatea produsă şi cea consumată de prosumatori putea fi consumată generează aplicarea imediată a obligaţiilor de compensare.

Mai mult, atunci era solicitată instituirea unei obligaţii a furnizorilor de energie electrică de a emite facturi pentru energia electrică produsă din surse regenerabile şi livrată în reţeaua electrică "în numele şi în contul prosumatorilor" care necesită clarificări în planul drepturilor şi obligaţiilor comerciale, inclusiv al obligaţiilor de ordin fiscal.

"Faţă de forma anterioară reexaminării, a fost extinsă sfera autorităţilor şi instituţiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată, aspect ce nu a fost solicitat de preşedintele României în mod expres, acesta solicitând clarificarea normei, iar nu extinderea sferei sale de aplicare. În plus, potrivit soluţiei legislative de la acelaşi punct, se revine la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor, prevăzută de legea în vigoare, la sintagma 'autorităţi şi instituţii publice' (sintagma extinsă) faţă de care aceste categorii vor avea posibilitatea de a solicita furnizorilor de energie compensarea cantitativă lunară, respectiv decontarea cantităţilor de energie electrică în acest proces, aspect ce, de asemenea, nu a fost solicitat de preşedintele României", menţionează Administraţia Prezidenţială.

Astfel, şeful statului susţine că "reevaluarea oportunităţii unor soluţii legislative nevizate de cererea de reexaminare nu era posibilă în această procedură legislativă specială, ale cărei limite sunt stabilite de conţinutul reexaminării formulate".

"Prin raportare la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, care permite ca atunci când Parlamentul reexaminează o lege să realizeze corelări şi modificări de tehnică legislativă, menţionăm că aceasta nu este aplicabilă prin raportare la noile intervenţii expuse anterior, care nu reprezintă corelări ale normelor, ci soluţii legislative noi şi opţiuni de politică publică diferite faţă de forma iniţială a legii", apreciază Nicuşor Dan.

Cererea de reexaminare este astfel "limitată la obiecţiunile formulate de preşedintele României".

Parlamentului îi revine rolul "fie de a-şi însuşi observaţiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii", precizează preşedintele.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.