Astfel, în trimestrul IV din 2019 costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu trimestrul precedent.
Cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în tranzacţii imobiliare (7,75%), construcţii (6,94%), transport şi depozitare (5,94%), intermedieri financiare şi asigurări (5,69%), informaţii şi comunicaţii (5,35%).
Faţă de trimestrul III 2019, cea mai mare scădere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învăţământ (-27,85%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului şcolar).
La o distanţă considerabilă, cu scăderi mai relevante ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au situat şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative (-3,49%), administraţia publică (-2,77%), respectiv industria extractivă (-2,27%).
Analiză. Cauzele majore pentru lipsa forței de muncă în România
Faţă de trimestrul anterior, componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a scăzut cu 0,29%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) a crescut cu 0,11%.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice.
Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de învăţământ (21,00%), ca efect al aplicării prevederilor legale), respectiv în construcţii (19,85%), hoteluri şi restaurante (15,49%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (14,18%).
Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (6,10%), respectiv industria extractivă (6,16%).
Potrivit INS, faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 12,06%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 11,23%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
Conturile Spotify reprezintă active digitale valoroase...
China face un pas înainte în...
A încetat din viaţă Papa Francisc.
Cristina Popescu, directorul...
Șocul comercial declanșat de...
Numărul firmelor dizolvate, în scădere cu 8,73% în...
China acuză SUA de abuz...
Producţia de ţiţei a României a scăzut cu 7, 6% în...
Cifrele săptămânii de la Bursa...
Potrivit unui studiu, circa 15%...
Ucraina ar putea avea nevoie să importe până la 6,3...
Preşedintele Renault,...
Un avion Boeing destinat Chinei...
Numărul locuinţelor asigurate...
Redacţia DC Business vă urează...
Grupaj de ştiri.
În noile condiții generate de războiul tarifelor,...
Indicele dolarului scade sub pragul de 100, în timp ce aliați tradiționali...
Cererea globală de cupru explodează: investiții de peste...