Criza gazelor determină Germania să ia în calcul extinderea duratei de viaţă a centralelor nucleare rămase în funcţiune

Autorităţile din Germania iau în considerare prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare rămase în ţară, a anunţat luni Ministerul Economiei, pe măsură ce sprijinul public faţă de o astfel de iniţiativă creşte pe fondul unei posibile întreruperi a livrărilor de gaze ruseşti. Cele trei centrale nucleare rămase în Germania sunt programate să fie închise până la sfârşitul anului, după ce fostul cancelar Angela Merkel s-a angajat să renunţe treptat la energia nucleară în urma incidentului din 2011 de la centrala nucleară Fukushima din Japonia. Cele trei centrale au reprezentat 6% din producţia de energie electrică a Germaniei în primul trimestru al anului 2022.

O primă examinare efectuată de Ministerele Mediului şi Economiei în luna martie a constatat că nu era recomandată prelungirea duratei de viaţă a centralelor, invocând provocările legale, de acordare a licenţelor şi de asigurare, necesitatea unor verificări de siguranţă extinse şi posibil costisitoare şi lipsa barelor de combustibil pentru menţinerea în funcţiune a centralelor.

Dar scăderea livrărilor de gaze ruseşti către Germania prin conducta Nord Stream 1 a încurajat vocile pro-nucleare din Germania şi Europa înaintea unei preconizate crize de electricitate în această iarnă. "Vom evalua din nou şi apoi vom lua o decizie pe baza unor fapte clare", a spus un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei, adăugând că rezultatele noii evaluări sunt aşteptate în câteva săptămâni. Membrii blocului conservator de opoziţie CDU/CSU au acuzat Partidul Verzilor, care conduce Ministerul Economiei, pentru rezistenţa guvernului la schimbarea abordării în această chestiune, spunând că aceasta este pur ideologică. Dar purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului, Christiane Hoffmann, a spus că problema prelungirii termenilor nu a fost niciodată pentru guvern una ideologică, ci una tehnică, transmit Rador.

Citeşte şi: Schimbările climatice costă Germania 6,6 miliarde de euro pe an (STUDIU)

Căldura extremă, seceta şi inundaţiile generate de schimbările climatice au provocat Germaniei în medie pagube anuale de 6,6 miliarde de euro (6,7 miliarde de dolari) în ultimele două decenii, unele episoade severe ducând nivelul pierderilor la zeci de miliarde de euro, conform rezultatelor unui studiu realizat de compania Prognos la solicitarea Ministerului Economiei, transmite Reuters. 

Din 2000 până în prezent, costul total a ajuns la 145 miliarde de euro, arată studiul publicat luni, pentru a coincide cu Dialogul Climatic Petersburg, un eveniment care se desfăşoară la Berlin, luni şi marţi. Reuniunea este menită să pregătească conferinţa ONU asupra climei COP27, ce va avea loc în noiembrie, în Egipt.

În 2021, inundaţiile din landurile Renania-Palatinat şi Renania de Nord-Westphalia au provocat pagube de peste 40 miliarde de euro, iar combinate cu efectelor verilor călduroase din 2018 şi 2019 au costat cea mai mare economie europeană 80 miliarde de euro.

În 2018 şi 2019, sectorul agricol şi cel forestier al Germaniei au suferit pagube de 25,6 miliarde de euro din cauza valurilor de căldură şi a secetei, pe lângă pagubele de nouă miliarde de euro cauzate de productivitatea mai redusă a angajaţilor din comerţ şi industrie.

Ministrul german al Mediului, Steffi Lemke, a declarat că datele studiului sunt îngrijorătoare. "Trebui şi vom investi acum mai mult în protejarea climei şi adaptarea la schimbările climatice, pentru a ne proteja mai bine populaţia", a declarat Lemke.

Cu obiectivul de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2045, Germania a accelerat eforturile de protejare a climei, adoptând reforme extinse în sectorul energetic, în industrie, transport şi agricultură.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.