Croația, care a aderat la UE în urmă cu aproape un deceniu, este pe punctul de a se alătura zonei Schengen - spațiul fără pașapoarte care se întinde de la coasta arctică a Norvegiei până la coasta atlantică a Spaniei și la insulele grecești din Marea Egee. Speră să obțină aprobarea pentru a putea elimina punctele de trecere a frontierei cu UE atunci când va adera și ea la zona euro, la 1 ianuarie și asta în timp ce invazia Rusiei în Ucraina provoacă distrugeri la marginea Uniunii Europene.

Odată acordată, intrarea în Schengen va facilita trecerea a peste 10 milioane de europeni care călătoresc în fiecare an pe țărmurile adriatice ale Croației pentru a-și petrece vacanțele, ceea ce va stimula economia croată. Pentru UE, aceasta înseamnă aprofundarea unui angajament față de o regiune balcanică odată tumultuoasă, unde războiul din Ucraina a evidențiat riscul de a nu reuși să se implice mai îndeaproape cu țări care sunt, de asemenea, ținte într-o luptă pentru influență cu Rusia.

"Războiul din Ucraina, condus de Rusia, ne cheamă pe noi, europenii, să fim mai uniți decât înainte", a declarat Gael Veyssiere, ambasadorul Franței la Zagreb, pentru Bloomberg. "Schengen ar fi mai puternic cu Croația în rândurile sale, mai degrabă decât în afara lui".

Decizia comportă însă riscuri. În timp ce vizează consolidarea unității în UE, Croația va sări efectiv peste alți doi membri - România și Bulgaria - care se zbat să intre în Schengen de când au aderat la bloc în 2007. Acestea au fost oprite de la aderarea la Schengen din cauza preocupărilor legate de corupție și de capacitatea de a-și securiza frontierele.

De asemenea, unele state membre ale UE se tem că Croația va avea dificultăți în a-și proteja frontiera de 1 000 km cu Bosnia și Herțegovina, o țară care se numără printre cele mai sărace și mai corupte din Europa și care se află de-a lungul unei rute importante pe care migranții din Orientul Mijlociu și din Africa se îndreaptă spre Europa de Vest. Prin comparație, actuala frontieră externă Schengen dintre Slovenia și Croația are 668 km. 

Potrivit prim-ministrului croat Andrej Plenkovic, liderii UE vor lua probabil în toamnă o decizie finală pentru ca țara sa să devină cel de-al 27-lea membru al spațiului Schengen. Franța va înainta o propunere înainte ca președinția rotativă a UE să se încheie la 30 iunie, potrivit unui oficial francez care a dorit să nu fie numit din cauza caracterului sensibil al discuțiilor.

"Am muncit din greu pentru a îndeplini criteriile", a declarat miercuri Plenkovic în fața deputaților din Parlamentul European. "Ar trebui să ne alăturăm acestei integrări mai profunde la 1 ianuarie". 

Iohannis, despre aderarea României la Schengen: Acest dosar reprezintă o frustrare pentru noi

400 de milioane de euro

În afară de adăugarea celor 3,9 milioane de locuitori ai Croației la cele peste 400 de milioane de persoane care pot deja călători liber în spațiul Schengen, acest lucru ar putea, de asemenea, să trimită un semnal către alte țări din Balcanii de Vest, în special către rămășițele fostei Iugoslavii, că drumul nu este închis pentru o integrare mai profundă cu UE. 

Îngrijorarea a crescut în întreaga regiune după ce Ucraina a primit statutul de candidat la UE, chiar și în condițiile în care unele țări aspirante, printre care Macedonia de Nord și Albania, au fost împiedicate să înceapă negocierile de aderare. Eforturile candidaților Serbia și Muntenegru de a avansa în procesul de aderare au fost, de asemenea, blocate, ceea ce a oferit o deschidere Moscovei și Beijingului, care au demarat investiții în regiune.

"Obiectivul strategic al Rusiei este de a destabiliza acea parte a Balcanilor", a declarat telefonic Vedrana Pribicevic, lector senior la Școala de Economie și Management din Zagreb. "UE are o șansă de a lega aceste țări de ea și mai puternic și de a preveni apariția unor conflicte în regiune." 

Există încă preocupări nerezolvate. Unii membri Schengen, cum ar fi Olanda, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la pregătirea Croației pentru a-și controla frontierele. Slovenia susține lăsarea Croației să intre, dar a semnalat că ar putea fi nevoie de reforme, inclusiv în ceea ce privește controalele la frontierele interne, care au reapărut sporadic în timpul pandemiei, înainte de a fi acceptate noi intrări.

Aderarea la Schengen - spațiul poartă numele orașului luxemburghez în care a fost creat în 1985 - va aduce beneficii în principal economiei Croației. În timp ce va face țara mai atractivă pentru investitori, va fi o binecuvântare pentru turiști, ale căror vizite reprezintă aproximativ o cincime din economie. Odată intrate în Schengen, persoanele care vizitează Europa de peste mări și țări străine pot trece granițele fără opriri, iar europenii vor avea mai puține probleme în a ajunge la plajele pitorești ale acestei țări.

Aproape patru cincimi dintre turiști vin în Croația cu mașina și cu autobuzul, potrivit institutului de turism cu sediul la Zagreb. Și în timp ce pandemia a subminat numărul lor anul trecut, anul trecut au fost peste 10,6 milioane de sosiri străine, care au cheltuit 9,1 miliarde de euro.

"Beneficiile aderării Croației la Schengen ar merge cu siguranță dincolo de turism", a declarat săptămâna trecută Goran Saravanja, economist-șef la Camera de Comerț croată. "A face parte din Schengen ar crește investițiile în județele de frontieră, ar scădea costurile de transport, în general, ar face viața mai ușoară."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.