Cum obțin băncile profituri cu fondurile BCE destinate întreprinderilor și gospodăriilor

Printre efectele inversării ”U” a Băncii Centrale Europene asupra ratelor dobânzilor, există unul care, în aceste vremuri de recesiune, ridică întrebări etice chiar și în rândul experților din sector: în esență, băncile fac profituri de miliarde ”parcând” fondurile care ar fi folosite pentru a garanta împrumuturi întreprinderilor și consumatorilor la BCE.

Este vorba de 1,1 trilioane de euro, suma care ar fi adus până acum instituțiilor europene între 25 și 40 de miliarde de profituri suplimentare, sumă la care, odată cu creșterea ratelor, s-ar putea adăuga încă 110 miliarde în lunile următoare. Toate acestea pur și simplu prin nefolosirea resurselor de care ar avea nevoie economia reală, scrie Europa Today citând Reuters.

Fonduri de 2, 1 trilioane de euro puse la dispoziția băncilor

În spatele acestui paradox se află TLTRO, programul de operațiuni de refinanțare pe termen mai lung lansat între 2019 și 2020 de Frankfurt pentru a împinge băncile să-și lărgească liniile și să acorde împrumuturi întreprinderilor și gospodăriilor (excluzând creditele ipotecare pentru casă). Și asta cu scopul, prioritar până de curând, de a evita riscul deflației. Fondurile puse la dispoziție sunt egale cu 2,1 trilioane de euro.

Cum funcționează mecanismul?

Băncile din zona euro beneficiază de împrumuturi TLTRO în valoare de 2,1 trilioane de euro (2,1 trilioane de dolari) acordate la rate ale dobânzii ultra-scăzute sau chiar negative într-un moment în care principala îngrijorare a BCE a fost o inflație constantă scăzută.

Mecanismul funcționează astfel: BCE împrumută bani băncilor la o rată negativă (-1%), în esență ”plătește” instituțiile să preia aceste resurse și să le predea sub formă de credit către economia reală.

Când rata de depozit a BCE a fost negativă, mecanismul a funcționat, întrucât instituțiile nu aveau comoditatea de a păstra miliarde de euro depozitate prin plata dobânzii la Frankfurt. Dar odată cu izbucnirea inflației și inversarea decisă de Frankfurt asupra ratelor, care au devenit acum pozitive, lucrurile s-au schimbat.

Băncilor le este acum frică să acorde împrumuturi într-o perioadă tulbure pentru economie. Dar, în plus, păstrând resursele Tltro la  BCE, aceștia pot spori ratele de depozit pozitive și, din ce în ce mai convenabil, să câștige bani prin colectarea dobânzii aproape fără riscuri.

Rezultatul, conform unei estimări a lui Barclays, este că la Frankfurt sunt ”parcate” 1,1 trilioane de euro, care au garantat instituțiilor europene încasări estimate între 25 și 40 de miliarde de euro. O cifră care, după cum spuneam, este destinată să se tripleze și mai mult în lunile următoare. 

”Plata a miliarde de euro către bănci pentru a deține cea mai sigură formă de lichiditate posibilă poate atrage critici din partea publicului”, a scris economistul șef al grupului Axa, Gilles Moec, adăugând că ar putea fi văzută ca ”sprijin nejustificat” atunci când creșterea ratelor dobânzilor a crescut deja la creditele (din ce în ce mai sifonate) pe care le acordă. Clopoțelul de alarmă asupra acestei situații a fost tras în ultimele zile de un important exponent al consiliului de administrație al BCE, François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franței.   

Potrivit lui Villeroy de Galhau, BCE ar trebui să oblige băncile să ramburseze împrumuturile obținute până acum înainte de termenele stabilite: termenul pentru rambursarea a 65% din fondurile TLTRO este în iunie 2023. Dar această mișcare, spun alți experți, ar putea avea ca efect compromiterea lichidității instituțiilor europene într-o perioadă dificilă, reducând și mai mult disponibilitatea creditului.

O altă variantă ar fi modificarea termenilor contractelor existente, dar această mișcare, scrie Reuters, ”ar putea fi contestată în instanță”, potrivit DCNews.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.