Cum se fac studiile de fezabilitate. Prof. Lucian Georgescu: ”Este ceva cumplit!”

”Studiile de fezabilitate se dezvoltă după HG 907, care este încă în vigoare, și care prevede niște etape. Sunt bine structurate, lumea știe despre ce este vorba. Dacă începi o investiție, acest studiu de fazabilitate (SF) se face înainte de a începe finanțarea, pentru că fără acest SF nu poate exista finanțare. Deci scoți SF-ul la licitație. Aștepți șase luni, nouă luni, dacă nu sunt contestații, faci atribuire”, a explicat profesorul Lucian Georgescu. 

”Ceea ce este cumplit, ne faultăm singuri, ieșim de pe piață, pur și simplu”, a intervenit jurnalistul Val Vâlcu. ”Așa este. Este ceva cumplit”, a confirmat invitatul în platoul interviurilor DCNews. 

Și a continuat: ”După un an câștigă, de regulă, o multinațională. De ce? Pentru că, de regulă, se cere experiență anterioară lungă, ori la noi, cei care lucrează în consultanță pe un domeniu, fie pe mediu, fie pe istorie, fie pe orice altceva, nu pot avea o așa experiență lungă, pentru simplul motiv că nu suntem pe piață de nu știu când. Ce înseamnă competență lungă, nu știu. 90% din această muncă se face prin subcontractare cu experți români, care primesc 50% din bani”, a detaliat rectorul Universității Dunărea de Jos Galați. 

Deși, a adăugat interlocutorul jurnalistului Val Vâlcu, toate acestea s-ar putea face cu ”institute de cercetare, cu universități, pe grupuri care asigură competența totală, fac dovada aceste competențe și experiențe. Deci, faci structura unui proiect de cercetare care are structura unui SF, exact ca în lege, ca să nu fie probleme și ar fi două avantaje, trei chiar. Unu: S-ar putea reduce timpul de licitație. Foarte mult. Acești bani ar putea fi considerați pentru cercetare și ar crește efectiv bugetul cercetării. Încă un lucru important: când apare un contract comercial pentru un SF, el este valabil cinci ani. Deci, după ce a predat SF-ul, omul nu mai are nici o responsabilitate. Dacă pe parcursul implementării proiectului apar situații noi, trebuie să o iei de la capăt. Deci, multinaționala, când a predat SF-ul, din acel moment responsabilitatea a dispărut. Pe când noi, cu universități, cu institute, am putea să garantăm ultilizarea aceluiași SF pe toată perioada până la finalizarea implementării”, a spus profesorul Lucian Georgescu. 

Urmăriți tot interviul: 

Citește și Se caută forță de muncă. Prof. Lucian Georgescu: Industria navală are nevoie ca de aer de oameni

În ceea ce privește cererea pentru anumite meserii, cum ar fi mecanici de locomotivă, de pe piața din România, angajarea este condiționată de existența Diplomei de Bacalaureat. ”Așa este”, a confirmat profesorul Georgescu. ”Gândiți-vă că pentru mecanici de locomotivă este o cerere militară, dar există o cerere fantastică de marinari, pentru toate tipurile de activități legate de circulația pe Dunăre și pe mare”. ”Se cere bac-ul?”, a întrebat Val Vâlcu. ”Da, obligatoriu. Dacă vrei pe cineva calificat pe un vapor modern, trebuie neapărat bac-ul. Dacă vrei, după aceea, ingineri de bord sau tehnician de bord, trebuie să fie absolvent de studii superioare. Dar, numai ce înseamnă Dunăre, pe circuitul de la Constanța până la Marea Nordului, adică legătura Main - Rin, cererea, în acest moment, este de circa 50.000 de marinari. Dacă s-ar găsi un sistem care să-i formeze, mâine ar fi angajați. 

3000 de sudori 

Mai mult, șantierele navale de jur împrejurul nostru - suntem într-o regiune cu Dunăre, cu mare, șantiere navale, de la Constanța, la Tulcea, Brăila, Galați și mai departe spre Giurgiu - au nevoie, în acest moment, de aproximativ 3000 de sudori în condiții speciale pentru corpurile de navă care sunt în construcție. Deci, subliniez, există un deficit pe piață de 3000 de sudori, numai în industria navală. Am început tatonările de rigoare, numai că este foarte dificil să faci o școală de sudori. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.