Cum se poate educa grija pentru soarta investițiilor

Tocmai de aceea, astăzi nu se mai acordă prea ușor un astfel de împrumut, pentru lansarea unei afaceri, ci este nevoie de analiza planului de afaceri și a capacității clientului de a deveni un antreorenor de succes, astfel încât banca să nu iasă în pierdere, dar nici clientul să nu ajungă în ipostaza de datornic. Asta nu înseamnă că se finanțează doar oamenii de afaceri care au reușit deja să facă performanțe. Se pot acorda credite și pentru cei care sunt la început de drum, dar condiția este să poată demonstra, cu planul de afaceri, că banii vor fi investiți cu folos.

Un experiment reușit

Același principiu s-a aplicat și în cazul celor care au accesat fonduri europene pentru un start-up. După ce au fost multe firme neperformante, care au pierdut finanțarea de la bugetul statului sau din fonduri europene, pentru că nu-și făcuseră bine calculele, s-au aplicat câteva filtre necesare pentru a se departaja cei din categoria perdanților de cei care pot duce un start-up către succes. Iar unele firme care au accesat fonduri europene pentru a implementa proiecte de finanțare a start-up-urilor au ales o metodă foarte ingenioasă de selecție, în mai mulți pași.

Primul pas a fost selecția candidaților, pe baza propriei lor voințe. Al doilea a fost trainingul gratuit, de antreprenoriat, cursurile având ca finalitate crearea capacității cursanților de a-și construi singuri un plan de afaceri și de a-și evalua corect situația, înainte de a merge mai departe, către accesarea finanțării. Abia al treilea pas a fost cel mai important, pentru că, pe baza autoevaluării, cursanții s-au autoexclus, atunci când li s-a spus că trebuie să vină cu o sumă mare de bani, pentru cofinanțare, iar incapacitatea de a face producție în primele 6-12 luni (în funcție de proiect) îi va obliga, prin contract, fie să restituie întreaga sumă, fie să nu mai poată primi o parte din finanțare.

Exemplu de antrenare a simțului antreprenorial

Experimentul a avut succes, astfel încât au rămas în competiție doar cei care au fost siguri de reușită. Unul dintre aceste proiecte a asigurat mai întâi cursuri de antreprenoriat pentru cei interesați de înființarea propriei afaceri, iar în a doua parte a implementării a acordat finanțare pentru cele mai bune 45 de idei, cu 30.000 de euro pentru fiecare nouă mică întreprindere, toate fiind afaceri de succes. Persoanele care au trecut de cel de-al treilea filtru al selecției au fost, în general, cele care au lucrat mult timp într-un anumit domeniu, în fabrici mari, iar atunci când s-a ivit oportunitatea, s-au hotărât să-și dezvolte propriile afaceri, în aceleași domenii în care au acumulat experiență. 

Dintre participanții la cursuri, 220 de persoane s-au înscris în concursul de proiecte, apoi s-a făcut departajarea, conform criteriilor prestabilite, rămânând doar 45 de antreprenori finanțați. Mulți dintre ei au venit și cu o cofinanțare consistentă, apelând la un împrumut bancar, unde au putut prezenta același plan de afaceri, absolut credibil, fiind deja avizat de o echipă de experți – persoane care nu-și permiteau, la rândul lor, să piardă finanțarea europeannă. 

Citește și Jocurile care au lăsat milioane de oameni fără bani

S-au retras singuri din cursă cei care și-au dat seama că nu pot susține afacerea, astfel încât să respecte toate condițiile impuse. De exemplu, un tânăr care a lucrat deja ca formator dorea să-și facă o mică firmă care să ofere aceste servicii, dar a constatat că îi era greu să formeze grupe de cursanți, ca PFA, deci urma să-i fie mult mai dificil dacă ar fi înființat firma. 

Pasul al patrulea – autoevaluarea

Un alt filtru a fost etapizarea finanțării – pasul al patrulea – cu  o condiție pentru a primi tranșa a doua de finanțare. Inițial li s-a acordat 75% din suma totală de 30.000 de euro, iar pentru a primi a doua parte, condiția a fost ca noile firme să facă deja venituri în cuantum de 30% din totalul finanțării, în primele zece luni. În cadrul cursului de antreprenoriat, participanții au învățat efectiv să realizeze un plan de afaceri, iar în cea de-a doua etapă a proiectului au revizuit planul, pentru a-l depune în competiție, astfel încât să primească finanțarea.

„Din experiența noastră, am constatat că dacă un start-up nu poate face această performanță, nu va putea să se mențină pe piață, iar regula, în cadrul proiectului, este să implementeze activitatea în cuantumul total al sumei de 30.000 de euro. Ar însemna ca ei să aducă restul de 25% din fonduri proprii, iar din acest motiv au preferat să se retragă cei care au constatat că nu pot face întreprinderea eficientă”, explică managerul proiectului.

Astfel, s-au salvat bani europeni, afaceri sortite eșecului, bani pe care cei mai puțin norocoși i-ar fi împrumutat, printr-un credit bancar, dar nu i-ar mai fi putut returna prea ușor. Pe baza aceluiași principiu s-au organizat și alte proiecte de acordare a fondurilor nerambursabile, astfel încât un prim criteriu de eligibilitate a devenit aportul propriu – o cotă foarte mare de cofinanțare, care este mai relevantă dacă ajunge sau chiar depășește 50% din valoarea totală a proiectului. 

În astfel de situații, când un client este dispus să arunce în joc cel puțin jumătate din suma pe care o investește, aducând atât garanții, cât și un plan de afaceri forte bun, le oferă și băncilor toate garanțiile necesare pentru acordarea creditelor. Cei care doresc să deschidă o afacere și au nevoie de un credit bancar, dar nu au oportunitatea de a participa la un astfel de proiect, pot apela la firmele specializate din acest tip de training, pentru a-și putea evalua singuri situația, înainte de a lua un împrumut.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.