Cum se schimbă pensiile judecătorilor și procurorilor: 55% din baza de calcul și penalizări pentru anticipată

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat marți răspunderea în Parlament pentru legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, după ce a respins toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari. Proiectul reia arhitectura reformei respinse inițial de Curtea Constituțională, dar bifează acum condițiile de procedură impuse de CCR – inclusiv solicitarea și primirea avizului CSM, chiar dacă acesta este negativ – și extinde perioada de tranziție la 15 ani, cu un impact direct asupra vârstei de pensionare și a cuantumului pensiilor de serviciu.

Bolojan: de la „inechitate socială” la sustenabilitate și respectarea PNRR

În plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, premierul Ilie Bolojan a prezentat public filosofia noii legi: corectarea unei „inechități sociale” în raport cu restul pensionarilor și construirea unui sistem de pensii de serviciu care să fie sustenabil bugetar și acceptabil pentru Comisia Europeană.

„Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în condițiile în care, așa cum știți, Curtea Constituțională, cu un vot de 5 la 4, la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ”, a declarat Bolojan în plen.

Premierul a punctat trei elemente esențiale:

• creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 48–50 de ani, cât este în practică acum, la 65 de ani;

• creșterea vechimii totale minime în muncă la 35 de ani, din care cel puțin 25 de ani în funcțiile vizate;

• plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu net, față de situația actuală în care pensia poate ajunge la nivelul ultimului venit.

„Nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani”, a subliniat Bolojan, explicând că vârsta minimă de pensionare va crește progresiv, în următorii 15 ani, până la standardul de 65 de ani.

Citește și: Reacția lui Nicușor Dan după decizia CCR privind pensiile magistraților

Ce prevede noua lege: vârstă standard, procent redus și plafon clar

Textul adoptat de Guvern și trimis Parlamentului prin procedura de asumare de răspundere stabilește că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat pot ieși la pensie:

• la vârsta standard de pensionare din sistemul public;

• cu o vechime totală în muncă de minimum 35 de ani;

• dintre care cel puțin 25 de ani lucrați exclusiv în funcțiile vizate de lege.

Pensie de serviciu „plină” înseamnă, în noul proiect, 55% din baza de calcul, nu 80% ca în prezent. Baza de calcul este definită ca media indemnizațiilor brute și a sporurilor permanente pentru care s-a reținut CAS, realizate în ultimele 60 de luni înainte de data pensionării.

Un element-cheie urmărește închiderea „portiței” prin care erau umflate pensiile în ultimele luni de activitate: din baza de calcul se exclud explicit primele, premiile, diurnele, restituirile aferente altor perioade și toate drepturile nepermanente sau pentru care nu s-a reținut contribuție de asigurări sociale.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate, față de plafonul actual de 100%, ceea ce închide posibilitatea ca pensia să fie egală sau chiar mai mare decât salariul.

Aceleași repere se aplică și personalului auxiliar de specialitate și personalului criminalistic (Legea 567/2004), angajaților de la Institutul Național de Expertize Criminalistice, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituțională. În schimb, judecătorii CCR, ca atare, nu sunt vizați de noul proiect – pensiile lor rămân în afara acestei reglementări.

Pensionare anticipată cu penalizare de 2% pe an pentru graba de a ieși din sistem

Proiectul menține posibilitatea pensionării anticipate, dar o însoțește de o penalizare clară:

• 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;

• același procent de 2% pe an se aplică și pentru vechimile între 20 și 25 de ani în funcțiile vizate, pentru partea lipsă până la 25 de ani.

Aceste reduceri sunt semnificativ mai dure decât cele din legea actuală, unde diminuarea este la jumătate. Cuantumul pensiei astfel diminuate va fi recalculat anual pe măsură ce beneficiarul se apropie de vârsta standard, astfel încât penalizarea să se micșoreze odată cu înaintarea în vârstă.

Persoanele cu 35 de ani vechime exclusiv în funcțiile de magistrat se pot pensiona indiferent de vârstă, dar tot cu penalizarea de 2% pe an pentru anii lipsă până la vârsta standard și recalculări anuale ulterioare.

Reguli tranzitorii până în 2041: fiecare generație lucrează cu un an în plus

Diferența majoră față de proiectul anterior, căzut la CCR, este perioada de tranziție: aceasta a fost extinsă de la 10 la 15 ani, după negocieri cu reprezentanții magistraților.

Noua lege instituie un calendar etapizat pentru cei care ating vechimea de 25 de ani în magistratură între 2026 și 2041:

• în 2026, vârsta minimă de pensionare va fi 49 de ani;

• vârsta crește cu câte 12 luni pe an;

• în 2041, cei care ating vechimea de 25 de ani vor putea ieși la pensie la 64 de ani;

• din 2042, vârsta standard ajunge la 65 de ani.

„În fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus”, a sintetizat Bolojan, explicând logica tranziției graduale.

Pentru magistrații în funcție la 1 ianuarie 2026 se păstrează, până în 2035, posibilitatea de a valorifica parțial vechimea din alte profesii juridice (avocat, notar, consilier juridic etc.) pentru atingerea pragului de 25 de ani, dar această fereastră se închide treptat:

maximum 5 ani valorificabili în 2026–2027,

• 4 ani în 2028–2029,

• 3 ani în 2030–2031,

• 2 ani în 2032–2033,

• 1 an în 2034–2035,

după care vechimea trebuie realizată integral în funcțiile de magistrat sau asimilate.

Ce se întâmplă cu pensiile aflate deja în plată

Guvernul a menținut principiul neretroactivității:

• toți cei care au decizii de pensionare emise înainte de 1 ianuarie 2026 își păstrează cuantumul stabilit după reglementările în vigoare la data respectivă;

• cei care îndeplinesc condițiile de pensionare până la 1 ianuarie 2026 vor beneficia, la rândul lor, de regulile actuale, indiferent când depun cererea efectivă;

• pensiile se vor actualiza în continuare odată cu creșterea indemnizațiilor magistraților activi, dar fără a depăși, în general, 100% din netul magistratului activ comparabil.

Bonusul de +1% la cuantumul net pentru fiecare an peste 25 de ani de vechime se păstrează doar pentru anii lucrați până la 1 octombrie 2025. După această dată nu se mai acumulează ani noi de bonificație, ceea ce limitează creșterea suplimentară a pensiilor foarte mari.

PNRR, presiunea termenului-limită și argumentul „echității sociale”

Reforma are o miză clară: jalonul 215 din PNRR, privind întărirea contributivității și corectarea inechităților în materia pensiilor de serviciu. Comisia Europeană a transmis în martie 2025 că acest jalon nu este îndeplinit, după ce CCR a declarat neconstituțional mecanismul de impozitare progresivă a pensiilor introdus în 2023.

În lipsa unei soluții fiscale, Guvernul a optat pentru modificarea directă a condițiilor de pensionare și a formulei de calcul. Premierul a amintit că România are reținute peste 800 de milioane de euro din PNRR, din care peste 230 de milioane depind direct de această reformă, cu termen-limită în noiembrie 2025.

Executivul justifică proiectul și prin prisma echității sociale: pensia medie în sistemul de justiție este în jur de 24.000–25.000 lei (aproximativ 5.000 de euro net), în timp ce pensia medie din România se situează între 500 și 600 de euro. În plus, retragerile masive la 45–50 de ani golesc sistemul de magistrați cu experiență, reducând calitatea actului de justiție și punând presiune pe resursele umane.

Testul moțiunii de cenzură și posibila sesizare la CCR

Marți dimineață, într-o ședință extraordinară, Guvernul a aprobat forma finală a proiectului, fără a prelua niciunul dintre cele 42 de amendamente: 19 depuse de Partidul Oamenilor Tineri, 12 de deputatul Dumitru Coarnă, 6 de deputata Raisa Enachi și 5 de AUR, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.

Procedura de asumare a răspunderii deschide o fereastră de trei zile pentru depunerea unei moțiuni de cenzură. Dacă aceasta este votată, Guvernul cade, iar proiectul nu intră în vigoare. Dacă nu, legea se consideră adoptată în forma pentru care Executivul și-a asumat răspunderea.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat deja că partidul său nu va ataca legea la CCR și nici nu va iniția o moțiune de cenzură. O eventuală sesizare de neconstituționalitate ar putea veni, mai degrabă, din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de la alți actori instituționali nemulțumiți.

Consiliul Superior al Magistraturii a emis pe 27 noiembrie un aviz negativ asupra proiectului, însă, spre deosebire de prima încercare, Guvernul a respectat de această dată procedura formală de solicitare și așteptare a avizului, eliminând principalul motiv de neconstituționalitate invocat anterior de Curte.

În perioada următoare, reforma pensiilor magistraților se va juca pe două planuri: politic – prin riscul sau absența unei moțiuni de cenzură – și constituțional, dacă legea va fi sau nu atacată la CCR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.