Cutremurul din Turcia, pierderi economice de până la 1% din PIB-ul ţării

Potenţialele efecte economice ale cutremurului din Turcia ar putea avea ca rezultat anul acesta pierderi de până la 1% din PIB-ul ţării, se arată într-un raport publicat joi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), transmite Reuters.

Instituţia financiară apreciază că aceasta este "o estimare rezonabilă", datorită impulsului aşteptat de pe urma eforturilor de reconstrucţie din cursul acestui an, care va compensa impactul negativ la adresa lanţurilor de aprovizionare şi a infrastructurii.

"Cutremurul a afectat într-o mare măsură zonele agricole, unde industria nu este foarte dezvoltată, astfel încât efectele negative la alte sectoare sunt limitate", a declarat pentru Reuters economistul şef al BERD, Beata Javorcik.

Previziunile privind economia Turciei, cel mai mare beneficiar al fondurilor BERD, au fost revizuite în scădere, de la 3,5% la 3% în 2023, fără a se lua în considerare în aceste previziuni impactul cutremurului.

Sporirea cerinţelor de finanţare externă şi incertitudinile politice asociate cu alegerile din 2023 vor crea vulnerabilităţi economice semnificative, avertizează BERD. De asemenea, instituţia apreciază că "deprecierea lirei turceşti, care din 2015 depăşeşte inflaţia, a stimulat o creştere rapidă a exporturilor ţării, datorită costurilor mai scăzute exprimate în dolari SUA".

Analiştii încearcă să evalueze impactul exact al cutremurelor asupra economiei Turciei, ţară cu un PIB de 819 miliarde de dolari, care se confruntă deja cu creşterea dezechilibrelor ca urmare a unor politici neortodoxe destinate limitării inflaţiei şi în acelaşi timp diminuării dobânzilor.

Sarcina estimării impactului exact al cutremurelor este complicată de rolul regiunii afectate în cadrul economiei Turciei. Pe hârtie, cele 10 provincii cele mai afectate de cutremurele de luni au o pondere relativ mică în PIB-ul Turciei. Însă, aceste provincii fac parte dintr-un important coridor industrial şi agricol care joacă un rol crucial pentru prosperitatea Istanbulului şi a altor mari oraşe. Analiştii de la Oxford Economics estimează că numai perturbările pe termen scurt ale activităţii în cele zece provincii vor şterge între 0,3% şi 0,4% din PIB.

Pagubele produse zonelor agricole ar putea rezulta în probleme în aprovizionarea cu alimente şi o majorare a inflaţiei, într-o ţară unde indicele preţurilor de consum este deja la aproape 60%. Preferinţa lui Erdogan pentru o politică monetară relaxată a lăsat preţurile neancorate şi a dat Turciei una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume.

Chiar dacă seismul amplifică "sentimentul pesimist general" cu privire la acţiunile turceşti, perspectivele lor pe termen lung vor depinde de inflaţie, de "politicile neortodoxe" ale lui Erdogan, precum şi de alegerile din luna mai, susţine Nenad Dinic, analist la Bank Julius Baer.

"Va fi nevoie de mai multe luni pentru a stabili impactul economic, având în vedere că pierderile directe şi indirecte de pe urma cutremului sunt necunoscute. Pe termen scurt, însă, ţara va avea nevoie urgent de măsuri fiscale şi măsuri de politică monetară, iar sprijinul internaţional este o necesitate pentru a asigura stabilitatea întregii regiuni", spune Simon Quijano-Evans, economist şef la Capital Management. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.