Oricare ar fi scenariile care se pun la cale la Kremlin, o invazie reușită a Rusiei în Ucraina ar crea un precedent politic destabilizator. Ordinea mondială se bazează pe norma conform căreia nimeni nu poate redesena granițele altor țări prin forța militară. Când Irakul a invadat Kuweitul în 1990, o coaliție internațională condusă de America a dat afară armata lui Saddam.
Datorită arsenalului nuclear de care dispune, Putin s-a ales deja cu anexarea Crimeei. Iar dacă va pune mâna pe o mare parte din teritoriul ucrainean, este greu de crezut că, brusc, va considera că este momentul potrivit să facă pace cu NATO, este de părere publicația The Economist.
Dimpotrivă, nu este deloc exclus ca, dacă tot are trupe în că dorească să "simtă" principiul NATO de apărare colectivă, conform căruia un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor. Nu numai că va profita cu plăcere de această ocazie pentru a "bate cu pumnul în masă" și pentru a testa angajamentul Americii față de Europa, dar va miza și pe demonizarea inamicului din străinătate pentru a justifica duritatea politicilor sale interne.
Alți potențiali agresori vor privi și vor băga la cap. Probabilitatea unei invazii chineze în Taiwan va crește fără îndoială. Guvernele iranian și sirian se vor simți împuternicite să recurgă la violență fără riscuri pentru ele însele. Dacă adevărul ar fi fost întotdeauna de partea celui mai puternic, ar fi trebuit să se războiască pentru fiecare graniță disputată de pe planetă.
Citește și Kievul știe când se va termina AGRESIUNEA rusă. Declarație oficială
În fața unui risc atât de important, Occidentul trebuie să răspundă în trei feluri: descurajare, continuarea negocierilor și pregătire. Pentru a-l domoli pe Putin, puterile occidentale - în special Germania - trebuie să lase deoparte ambiguitățile, să formeze un front unit și să arate clar că sunt pregătite să plătească prețul impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei și să îi sprijine pe ucrainenii gata să se opună armatei de ocupație.
Între timp, diplomații ar trebui să continue negocierile, să caute un teren comun (să zicem în privința controlului armelor) și să insiste asupra unor concesii salutare, pe care Putin și presa pe care o controlează ar putea să le accepte. Europa ar trebui, la rândule ei, să se pregătească pentru următoarea criză, clarificând faptul că viitoarea trecere la surse alternative de energie va reduce dependența de gazul rusesc prin stocarea combustibilului, diversificarea și energia nucleară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.
România a obținut astăzi un acord crucial pentru...
Compania care organizează...
Termenul-limită pentru plata...
Elon Musk, proaspăt numit de...
România îndeplinește...
Curs valutar BNR, 27 noiembrie.
Economia SUA a înregistrat o creștere solidă în...
Bursa de Valori Bucureşti a...
Fostul premier și lider social democrat, Victor Ponta, a...
Commerzbank subliniază...
Se profilează o decizie crucială pentru TikTok în...
Moneda rusească s-a depreciat...
Adrian Câciu, actualul ministru...
Marius Budăi, fost ministru al...
Potrivit Bloomberg, analiza...
Guvernul se reunește astăzi la...