De ce timpul trece mai repede când îmbătrînești. Explicațiile unui savant român

Adrian Bejan a constatat că mișcările sacadice ale ochilor, prin care este schimbat punctul de focalizare a imaginii, diferă ca durată la bebeluși, la care sunt mai rapide, față de bătrâni, la care există o anumită lentoare. Între aceste mișcări, creierul analizează stimulii externi, iar la bătrâni prelucrarea informației durează mai mult.

Profesorul Bejan crede că percepția trecerii timpului depinde procesarea timpului. Astfel, în cazul unui tânăr care percepe informații noi pentru el, timpul pare că trece mai greu. În schimb, la persoanele mai în vârstă, producția de imagini mentale este mai lentă, astfel încât apare senzația că timpul accelerează.

Un alt factor, care are și el legătură cu mișcările sacadice ale ochilor, este oboseala. În aceste situații, mișcările oculare sunt mai lente, iar creierul obosit nu mai poate procesa eficient semnalele noi astfel încât apare senzația că evenimentele se succed mai repede fără ca mintea să le asimileze în profunzime. Bejan crede că astfel sunt explicate și performanțele reduse ale sportivilor în momentele de oboseală, deoarece aceștia nu mai pot răspunde eficient stimulilor externi care le dau senzația că se succed prea repede.

Citește și: Suntem mai puțini! Populaţia României, în scădere!

În al treilea rând, intervine degradarea creierului care duce la prelungirea intervalului necesar pentru procesarea senzațiilor provenite prin simțul ocular, cu impact asupra capacității de rezolvare a unor probleme complexe. Această dificultate crează impresia unui val de schimbări care se succed rapid înainte ca individul să se adapteze. 

În plus, în timp rețeaua neuronală care procesează informațiile ajunse la creiere devine din ce în ce mai complexă, fapt care duce și la încetinirea procesării stimulilor externi.

Adrian Bejan este autorul teoriei constructale potrivit căreia oamenii, precum și orice organism viu, tinde să se dezvolte în cât mai multe direcții, dezvoltarea reproducând o tendință care există la nivelul naturii în ansamblul ei. Pentru această teorie, Bejan a primit în 2018 Medalia Benjamin Franklin, o prestigioasă distincție științifică acordată de Institutul Franklin. În 2011, Bejan a fost numit membru de onoare al Academiei Române.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.