Impozitarea veniturilor din activități agricole, silvicultură și piscicultură

Articolul 103 din Codul fiscal precizează că veniturile din activităţi agricole cuprind câștigurile realizate în mod individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică, a următoarelor activități:

- cultivarea produselor agricole vegetale, precum și prelucrarea, procesarea și valorificarea lor în stare naturală;

- exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea;

- creșterea și exploatarea animalelor deținute cu orice titlu, inclusiv cele luate în arendă, precum și valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

Când se vorbește despre veniturile din silvicultură şi piscicultură se au în vedere câștigurile obținute din:

- recoltarea și valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase și nelemnoase, 

- exploatarea amenajărilor piscicole.

În categoria veniturilor neimpozabile din agricultură intră veniturile din valorificarea în stare naturală a următoarelor categorii de produse:

- produse culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă;

- produse capturate din fauna sălbatică, cu excepţia celor realizate din activitatea de pescuit comercial;

- veniturile obţinute din exploatarea păşunilor şi fâneţelor naturale.

Obligațiile contribuabililor

- de a determina venitul net anual impozabil/pierderea netă anuală la nivelul fiecărei surse de venit din cadrul categoriei, cu excepția veniturilor pentru care impozitul este final.

- stabilesc impozitul anual datorat în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formularul 212) pentru veniturile realizate în anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil.

- sunt obligați să depună la organul fiscal competent formularul 212, pentru venitul estimat a se realiza în fiecare an fiscal, indiferent dacă în anul fiscal anterior au înregistrat pierderi, până la data de 25 mai, inclusiv, a fiecărui an.

Declaraţia unică se poate depune la organul fiscal competent prin următoarele modalități: prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv prin intermediul serviciului Spaţiul Privat Virtual, disponibil pe portalul www.anaf.ro, sau în format hârtie, direct la registratura organului fiscal, ori prin poştă, cu confirmare de primire, precizează Avocatnet.

Un aspect fiscal important constă în faptul că la completarea declaraţiei unice se va ţine seama de următoarele reguli:

- veniturile din activități agricole cuprind venituri din cultivarea produselor agricole vegetale, precum și prelucrarea, procesarea și valorificarea lor în stare naturală, exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea, creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală, pentru care nu există obligația stabilirii normelor de venit. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activități independente, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;

- venituri din silvicultură reprezintă veniturile obținute din recoltarea și valorificarea produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase și nelemnoase;

venituri din piscicultură reprezintă venituri obținute din exploatarea amenajărilor piscicole.

CASS. Conform Codului fiscal, începând cu veniturile aferente anului 2023, pentru veniturile realizate inclusiv din activități agricole, silvicultură și piscicultură, contribuabilul datorează CASS dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu șase salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice.

Baza anuală de calcul:

- nivelul de 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară, respectiv între 18.000 lei și 36.000 lei;

- nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară, respectiv între 36.000 lei și 72.000 lei;

- nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe ţară, respectiv peste 72.000 lei.

Citește și Declaraţia Unică 2023. Ghid de completare dacă obţineţi venituri din chirii sau activităţi independente

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News