Deficitul bugetar al României atinge 6,19% din PIB: cheltuieli în creștere și provocări fiscale

Evoluția deficitului bugetar

Deficitul bugetar la sfârșitul primelor zece luni ale anului 2024 a ajuns la 109,42 miliarde lei, reprezentând 6,19% din PIB, în creștere semnificativă față de aceeași perioadă din 2023 (62,81 miliarde lei, 3,91% din PIB). Această creștere reflectă presiunile crescute asupra cheltuielilor bugetare și veniturile insuficiente pentru a le acoperi.

Veniturile bugetare

Veniturile totale au înregistrat un avans de 13,1% față de anul precedent, atingând 473,53 miliarde lei. Creșterile principale provin din:

Contribuții de asigurări sociale: 156,43 miliarde lei (+20%), susținute de majorarea salariului minim și extinderea bazei de contribuție.

Taxa pe valoare adăugată (TVA): 99,22 miliarde lei (+17%), datorită creșterii consumului și modificărilor de cote fiscale.

Impozitul pe salarii și venit: 40,68 miliarde lei (+22,2%), ca urmare a creșterii fondului de salarii cu 17,2% și a reglementărilor fiscale favorabile anumitor sectoare economice.

Totuși, veniturile din impozitul pe dividende au înregistrat o scădere de 1,4%, datorită unui efect de bază nefavorabil.

Cheltuielile bugetare

Cheltuielile totale au crescut cu 21%, ajungând la 582,94 miliarde lei (33% din PIB). Structura acestora evidențiază:

Cheltuieli de personal: 133,72 miliarde lei (+23,8%), pe fondul majorărilor salariale din sectorul public.

Cheltuieli de asistență socială: 185,53 miliarde lei (+14,9%), alimentate de creșterea punctului de pensie (+13,8%) și recalcularea pensiilor conform noii legislații.

Cheltuieli pentru investiții: 88,4 miliarde lei (+38,1%), un semn pozitiv pentru dezvoltare, dar încă insuficient pentru a sprijini pe deplin infrastructura.

Creșterea cheltuielilor cu dobânzile (32,86 miliarde lei, +16,8%) reflectă impactul datoriei publice și al condițiilor financiare mai restrictive.

Deficitul de finanțare și sustenabilitatea

Deficitul bugetar ridicat, combinat cu o creștere a cheltuielilor peste ritmul veniturilor, pune presiune pe sustenabilitatea fiscală. Creșterea investițiilor este benefică, dar creșterea cheltuielilor curente rămâne o problemă semnificativă.

Ce variante are guvernul

Optimizarea cheltuielilor publice: O revizuire a cheltuielilor cu personalul și asistența socială pentru a controla creșterea acestora.

Creșterea eficienței fiscale: Consolidarea digitalizării pentru îmbunătățirea colectării impozitelor și reducerea evaziunii.

Reforma investițiilor publice: Prioritizarea proiectelor cu impact economic ridicat și absorbția eficientă a fondurilor europene.

Controlul datoriei publice: Gestionarea împrumuturilor pentru a evita costuri suplimentare cauzate de dobânzi mari.

Execuția bugetară reflectă eforturi de creștere a veniturilor, dar cheltuielile continue ridicate și deficitul mare indică nevoia de ajustări structurale pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen lung.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.