Democrația în Asia Centrală. Statui de aur și orașe numite după ”părinții națiunii”

Kazahstan

Parlamentul kazah a aprobat miercuri un proiect de lege pentru redenumirea capitalei după Nazarbaev în cadrul unei şedinţe comune a celor două Camere. Anterior în aceeaşi zi, Kasîm-Jomart Tokaev a depus jurământul ca preşedinte al Kazahstanului după demisia lui Nazarbaev. După învestire, el a propus redenumirea capitalei kazahe fără referendum.

Nazarbaev a fost preşedinte al Kazahstanului timp de aproape trei decenii de la independenţa ţării faţă de Uniunea Sovietică în 1991. El rămâne şeful Consiliului de Securitate al ţării din Asia Centrală, liderul partidului Nur Otan şi membru al Consiliului Constituţional. Nazarbaev a înăbușit mișcările de opoziție, iar libertatea presei este cotată pe poziția 161 din 180 de țări. 

Când un ziar de opoziție a publicat un articol în care Nazarbaev era acuzat că a ascuns un miliard de dolari din veniturile din petrol ale țării într-o bancă din Elveția, la ușa redacției a fost găsit trupul decapitat al unui câine, iar capul a fost găsit la ușa apartamentului redactorului-șef. În 2007, Constituția a fost amendată astfel încât Nazarbaev a căpătat dreptul de a candida la președinție de cîte ori dorește. Numele său era menționat explicit în amendament.

Kirghizstan

Este singura țară din regiune care respectă un set minimal de reguli democratice, însă a avut și perioade mai grele. Primul președinte a fost Askar Akaev, căruia în 1990 Mihai Gorbaciov i-a propus postul de vicepreședinte al URSS. Akaev a refuzat pentru a-și consolida puterea în Kirghizstan, falsificând rezultatele alegerilor prezidențiale în mai multe rânduri. Falsificarea scrutinului din 2005 i-a adus căderea, mai ales după un atentat împotriva unei lidere a opoziției și demesurilor pe care Akaev le-a făcut pentru transferul puterii către fiul său. Așa-numita ”Revoluție a lalelelor”, din martie 2005 l-a alungat din țară, Akaev refugiindu-se în Rusia, de unde și-a anunțat demisia.

Uzbekistan

Islam Karimov a fost președintele Uzbekistanului până la moartea sa în 2016. Karimov a câștigat toate alegerile prezidențiale cu peste 90% din voturi. În pofida bazei militare americane de pe teritoriul țării care a fost folosită în războiul din Afganistan, până și americanii s-au scandalizat de folosirea pe scară largă a torturii împotriva opozanților politici și au impus sancțiuni, chiar dacă asta a dus la închiderea bazei. Doi dintre opozanții săi au fost fierți de vii de cătgre forțele de securitate.  La protestul din Andijan din 2005, forțele de represiune au blocat piața în care se adunaseră manifestanții și au deschis focul, numărul celor uciși fiind estimat la 500. Succesorul său, Shavkat Mirziyoyev, a promis la preluarea mandatului, tot în urma unor alegeri falsificate, că va continua ”opera iubitului învățător, Islam Karimov”. Noul regim dă semne de relaxare, însă Uzbekistanul este încă departe de a putea fi considerat un stat democratic.

Tadjikistan

Emomali Rahmon a devenit președinte în 1992 în mijlocul unui război civil care a durat până în 1997. OSCE a calificat toate alegerile prezidențiale ca nedemocratice. Rahmon a primit titlul de ”Conducătorul Națiunii” și a primit dreptul de a candidat la funcția de președinte fără o limită a mandatelor. Și-a desemnat fiul primar al capitalei Dushanbe și comentatorii politici estimează că Rahmon pregătește predarea puterii către fiul său.

Turkmenistan

Sapramurat Niazov a instaurat în această țară un cult al personalității care amintește de Coreea de Nord. A primit titlul de ”Părinte al turkemnilor”. În 1999 s-a proclamat președinte pe viață, iar la alegerile parlamentare alegea personal candidații. În capitala Ashgabat și-a ridicat o statuie poleită cu aur care se rotește după soare, cu un cost total de 12.000.000 de dolari. Autobiografia sa, ”Ruhnama”, este studiată în școli, iar luna septembrie a fost redenumită, în 2002, după această carte. De altfel, toate lunile au căpătat nume noi, inclusiv al său și al unor membri ai familiei. 

Citește și: Un dictator asiatic renunță la Putere. Și-a luat măsuri de siguranță

În 2005, a închis toate spitalele din afara capitalei, precum și toate bibliotecile afirmând că turkmenii au nevoie doar de Ruhnama și de Coran, iar în 2006 a tăiat pensiile unei treimi dintre bătrânii țărfii. A mai interzis utilizarea machiajului de către prezentatoarele TV, precum și barba și părul lung la bărbați. Cuvântul pentru ”pâine” a fost înlocuit de numele mamei sale. Niazov a murit în 2006 și a fost succedat de Gurbanguli Berdimuhamedov care a anulat o parte dintre ”reformele” predecesorului său, însă turkmenii nu prea au motive să spere la mai mult. Berdimuhamedov și-a ridicat și el o statuie aurită care-l înfățișează călare și a închis Academia de Științe. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.