"Utilizarea abuzivă a programelor de spionaj în statele membre ale UE reprezintă o amenințare serioasă la adresa democrației pentru întregul continent", a declarat raportorul, eurodeputatul olandez Sophie in't Veld (Renew Europe), în cadrul unei conferințe de presă.

"Într-o democrație, punerea oamenilor sub supraveghere ar trebui să fie o excepție (...) nu ar trebui să fie posibil să se facă abuz de asemenea dispozitive în scopuri politice, partizane", a spus ea, regretând faptul că, în multe cazuri, guvernele statelor membre au refuzat să împărtășească informații oficiale cu comisia de anchetă a Parlamentului European (PEGA), care s-a văzut, astfel, nevoită să se bazeze pe alte surse, inclusiv pe anchete jurnalistice, scrie Le Figaro. 

"O anchetă urgentă și amănunțită

"În Polonia și Ungaria, vedem că programele spion (Pegasus, n.r.) sunt parte integrantă a unui sistem conceput pentru a controla și chiar oprima cetățenii care critică guvernul, membrii opoziției, jurnaliștii, denunțătorii", a spus ea. În Grecia, unde comisia parlamentară a cerut vineri guvernului "o anchetă urgentă și aprofundată" în scandalul ascultărilor Predator, "vedem semne (...) de utilizare sistematică și pe scară largă ca parte a unei strategii politice clare", a spus ea.

În Spania, există "indicii puternice că politicieni și alte persoane au fost spionate fără nicio legătură cu o amenințare clară și iminentă la adresa securității naționale", a continuat ea.

Moratoriu

Ea a adăugat că comisia parlamentară de anchetă ar trebui să analizeze mai în detaliu cazul Ciprului, citând "indicii" ale unei astfel de supravegheri a cetățenilor și descriind această țară ca fiind o "platformă pentru exportul de programe spion". "Trebuie să recunoaștem că toate statele membre au la dispoziție programe spion, chiar dacă nu recunosc acest lucru", a declarat Sophie in't Veld, care propune în raportul său "un moratoriu asupra vânzării, achiziției, transferului și utilizării" acestor tehnologii.

Moratoriul ar putea fi ridicat "de la o țară la alta" dacă sunt îndeplinite patru condiții legate de controlul utilizării acestor programe informatice, a spus ea, solicitând, de asemenea, o reglementare și o definiție comună a conceptului de "securitate națională".

Pe de altă parte, eurodeputata belgiană Saskia Bricmont (Verzi/ALE), membră a comisiei PEGA, consideră că "statelor membre le este mult prea ușor să folosească acest concept" și a declarat pentru AFP că statele membre și Comisia "nu au reușit să reacționeze" în cazul în care țările terțe spionează cetățenii UE.

Raportul de țară urmează să fie discutat și amendat în cadrul comisiei PEGA de către diferitele grupuri politice, iar versiunea finală ar trebui să fie supusă votului Parlamentului European în martie 2023 sau în iunie, dacă misiunea este prelungită.

Citește și Watergate în stil elen: O nouă lovitură pentru premierul Greciei

Citește și Muzeul CIA, cel mai neobișnuit din lume, te cuprind fiorii

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News