Embargoul lui Trump. Bilanţ dezastruos la doi ani de mandat

Liderul nord-coreean Kim Jong Un se află astăzi într-o vizită în China, unde se întâlnește cu președintele Xi Jinping, transmite Reuters, care apreciază că vizita reprezintă un avertisment pentru Statele Unite, anume că există alternative în cazul în care americanii nu ușurează regimul sancțiunilor pentru Coreea de Nord. 

Cu atât mai îngrijorător pentru Trump este faptul că vizita la Beijing a lui Kim Jong-Un survine în perioada în care China și Statele Unite încep negocierile pentru încheierea unui acord comercial care să pună capăt războiului tarifelor vamale sino-american care a afectat economiile ambelor state în anul 2018.

Citește și:Europenii recurg la troc pentru a scăpa de sancțiuni americane

Până acum, China a dat asigurări că problema denuclearizării Coreei de Nord este tratată separat de diferendul comercial cu SUA și a secondat eforturile lui Trump de a-l determina pe Kim să renunțe la programul nuclear, însă situația s-ar putea schimba. Când a fost întrebat dacă există o legătură între discuțiile privind acordul comercial și posibilitatea unei noi întrevederi între Trump și Kim, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lu Kang a răspuns: ”China a sprijinit ambele părți să continue discuțiile și să ajungă la un deznodământ pozitiv”.

Astfel că posibilitatea suplimentării asistenței chineze pentru Coreea de Nord ar putea fi invocată ca argument în negocierile dintre China și Statele Unite.

UE, lovită de sancțiunile împotriva Iranului

Nu doar sancțiunile pentru Coreea de Nord ar putea avea efecte nedorite pentru administrația Trump. Pe 8 mai 2018, Trump a retras Statele Unite din acordul nuclear încheiat între Iran, pe de o parte, și SUA, Franța, Marea Britanie și Germania, de cealaltă. Totodată, au fost reintroduse sancțiunile împotriva Teheranului. ”Scopul nostru final este să convingem regimul să abandoneze actualul său curs revoluționar. Regimul iranian are de ales. Fie face o întoarcere de 180 de grade, fie își vede economia prăbușindu-se”, declara, în noiembrie 2018, Mike Pompeo, secretarul de Stat american, potrivit The Guardian.

Citește și:

Oligarhii ruşi îşi aduc banii acasă

Deocamdată, unul dintre efectele certe ale sancțiunilor împotriva Iranului este deteriorarea relațiilor cu Uniunea Europeană. Țările europene semnatare ale acordului din 2015 cu Iranul au criticat decizia SUA și au creat un mecanism special prin care companiile europene să evite sancțiunile în cazul în care fac afaceri cu Iranul. ”Vă promit că afacerile cu Iranul vor fi o decizie mult mai dureroasă decât să te retragi din Iran complet”, a avertizat Pompeo companiile europene, multe dintre ele hotărând deja să se retragă din țara asiatică. Țările europene sunt hotărâte însă să nu renunțe la importurile de petrol din Iran, fapt care pune sub semnul întrebării eficiența sancțiunilor americane, chiar dacă economia Iranului este deja afectată de acestea. În 2012, introducerea sancțiunilor de către țările UE, alături de cele americane mai vechi, au redus producția de petrol a Iranului la jumătate și au forțat oficialii de la Teheran să negocieze. Acum, Statele Unite sunt pe cont propriu.

Metode de ocolire

Tot europenii plătesc o parte din ponoasele suplimentării sancțiunilor americane pentru Rusia, decisă pe 6 aprilie. Cei mai afectați sunt, potrivit Ropes&Gray, sunt deținătorii de pachete minoritare de acțiuni la companii deținute de o serie de oligarhi ruși, deja supuși ca persoane sancțiunilor decise de Congresul SUA prin ”Countering America's Adversaries Through Sanctions Act”, lege adoptată în iulie 2017. O parte din companiile vizate au luat deja măsuri prin care controlul exercitat de miliardarii ruși este restrâns, ultimul exemplu fiind producătorul de aluminiu Rusal, până acum controlat de către Oleg Deripaska.

În plus, companiile europene au găsit metode eficiente de ocolire a sancțiunilor, a constatat The Atlantic. Spre exemplu, compania energetică franceză Total folosește finanțare chineză pentru uzina din Rusia de gaz lichefiat, ca metodă de ocolire a sancțiunilor americane, semn că intimidarea folosită de administrația americană are limitele sale. De altfel, India a cumpărat în octombrie 2018, sistemul rusesc de rachete sol-aer S-400 Triumf, tranzacție de 5,4 miliarde de dolari. Alte două companii indiene cumpără în continuare țiței din Iran. Mai puțin reacții negative au întâmpinat noile sancțiuni impuse tot în 2018 Venezuelei, în condițiile în care statul sud-american este relativ izolat pe scena internațională, cu excepția Rusiei, care încearcă să găsească soluții comune cu regimul lui Maduro pentru ocolirea sancțiunilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.